vineri, 9 aprilie 2010

CENTENAR ŞTEFAN CIOBOTĂRAŞU 1910-2010

Cu prilejul aniversării sau comemorării unor mari personalităţi ale judeţului Vaslui, am folosit sintagma „reîntoarcerea acasă” şi nu mă sfiesc să o folosesc şi de această dată. Ba, mai mult, doresc din tot sufletul să devină o cutumă în a ne reaminti cu dragoste, recunoştintă şi preţuire de cei care ne-au încântat sufletul şi mintea în diferite timpuri.
De data aceasta, împlinitu-s-a un veac de la naşterea artistului emerit Ştefan Ciobotăraşu, o stea strălucitoare a scenei şi ecranului românesc, născut în comuna Lipovăţ, judeţul Vaslui.
Pentru a marca aşa cum se cuvine acest eveniment, în perioada 21 - 30 martie 2010, la Vaslui şi Lipovăţ s-au desfăşurat mai multe activităţi culturale dedicate maestrului Ciobotăraşu: 21-30 martie 2010 - Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, Sala de lectură - Expoziţie de carte şi publicaţii periodice despre viaţa şi activitatea lui Ştefan Ciobotăraşu, în Sala de împrumut pentru adulţi - Expoziţie de carte de dramaturgie, artă dramatică, critică de teatru şi film, iar la sala Multimedia au avut loc mai multe vizionări ale filmului documentar “In memoriam Ştefan Ciobotăraşu”, realizat în 1973 de Tudor Caranfil, TVR şi ale filmului "Pădurea spânzuraţilor", al cărui protagonist a fost Ciobotăraşu; 21 martie 2010 – Centrul Cultural „Ştefan Ciobotăraşu” din Lipovăţ a organizat Simpozionul „Centenar Ştefan Ciobotăraşu”, cu trei secţiuni – teatru, film, poezie (coordonator Marcel Rusu); 25 martie 2010 – Şcoala „Ştefan Ciobotăraşu” din Lipovăţ – Zilele şcolii „Centenar Ştefan Ciobotăraşu” (coordonator director, prof. Daniel Gheronte); 26 martie 2010 – Colegiul Economic „Anghel Rugină”, (coordonator prof. Elena Anuşca-Doglan) în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui a organizat pentru cadre didactice şi elevi „Centenar Ştefan Ciobotăraşu”; asemenea activitate a organizat biblioteca şi în colaborare cu Liceul „Mihail Kogălniceanu” Vaslui (coordonator prof. dr. Nicolae Ionescu); 29 martie 2010, în Sala de activităţi a Bibliotecii Judeţene „Nicolae Milescu Spătarul” Vaslui, un public numeros şi iubitor de cultură a participat la o manifestare amplă “Centenarul Ştefan Ciobotăraşu” al cărui coordonator şi moderator a fost directorul instituţiei, prof. Voicu Gelu Bichineţ.
Aici, vasluienii au asistat cu emoţie la: comunicarea "Polivalenţa actorului şi scriitorului Ştefan Ciobotăraşu"; interviu cu Ştefan Ciobotăraşu, realizat de TVR sub genericul "Cu dragoste şi preţuire să-l revedem pe actor"; moment poetic realizat de liceeni, vârsta la care poetul a cunoscut şi îndrăgit Vasluiul - "Versuri din creaţia sa lirică"; expoziţie de fotografii, pe trei secţiuni: familia, teatru, film - "Imagini de neuitat".
Cu drag pentru cultură şi respect pentru valorile naţionale zămislite pe aceste meleagurile, viceprimarul municipiului Vaslui, prof. Valeriu Caragaţă ne-a bucurat cu prezenţa sa şi a anunţat auditoriul că, în semn de preţuire a marelui actor român, una dintre străzile Vasluiului se numeşte „Ştefan Ciobotăraşu”.
Astfel inimoşii slujitori ai culturii şi educaţiei din satul natal al actorului şi din oraşul în care acesta şi-a construit temelia personalităţii polivalente, au desfăşurat manifestări culturale închinate celui care le-a încălzit sufletul prin evoluţia sa artistică şi calitatea omului.
„Reîntoarcerea acasă” este pentru urmaşi şi un apel la nemurire şi neuitare.

Vasilica Grigoraş








POLIVALENŢA ACTORULUI ŞI SCRIITORULUI ŞTEFAN CIOBOTĂRAŞU

Dacă Aurel Leon îşi începe cartea: „Destinul unui actor - Ştefan Ciobotăraşu„ cu ziua ultimului popas al actorului împreună cu familia la Lipovăţ, noi am ales ca mod de prezentare a vieţii şi activităţii talentatului şi îndrăgitului actor şi scriitor cu rădăcini vasluiene, cronologia evenimentelor şi faptelor.
Ne-am propus să-l consfinţim în plenitudinea creaţiei sale artistice teatrale, cinematografice şi literare, în multitudinea şi profunzimea trăirilor sale pe scenă, pe ecran şi în viaţă. Nu în ultimul rând, să ni-l reamintim plin de candoarea copilăriei şi tinereţii la Lipovăţ şi Vaslui.
Aşadar, Ştefan Ciobotăraşu s-a născut la 21 martie 1910, în comuna Lipovăţ, judeţul Vaslui, din părinţii Vasile şi Ana Ciobotăraşu. A avut o soră Maria, care după căsătorie a locuit lângă Bucureşti.
În paginile sale de jurnal consemnează „Mă trag din neam de ţărani vasluieni. Bunicii şi părinţii mei s-au ocupat, de bine, de rău cu agricultura...”, dar nu aveau pământ decât în jurul casei şi 40 de prăjini către Chiţoc. Mama ambiţioasă, l-a convins pe tată să intre frânar la calea ferată la Vaslui, Câmpina, Mărăşeşti.
Ştefan Ciobotăraşu are amintiri vii, chiar de la vârsta de 3-4 ani, când „avea de furcă cu gîştele, cărora nu le plăcea rochiţa mea de stambă, cu buline albastre...” După aceste episoade cu gâştele, trece la purtatul pantalonilor, dar şi acest lucru i-a dat bătăi de cap, de data aceasta cu câinii, de care îi era tare frică, fiind nevoită biata mamă să-l afume şi cu păr de lup pentru a-l scăpa de teamă. Însă vindecarea i-a venit de la un lup, în timp ce mergea la Vaslui, la tatăl său. Pe un omăt sclipitor, prin pădurea de la Rediu îi iese în cale o „dihanie de cîine mare sur”. Neştiind că este lup, chiar îi era drag acest „cîine frumos” cum nu mai existau prin sat, gândindu-se chiar să-l ia acasă şi să se fălească cu el. Din fericire, animalul este văzut de consătenii cu care plecase la drum, mai maturi decât el şi au speriat lupul, care a fugit în pădure mâncând pământul... De atunci nu s-a mai temut nici de câini.
Îşi aminteşte cu mare drag de faptul că bunicul de pe tată ştia ceva carte şi ştia bine a cânta din trişcă, un fel de piculină. L-a învăţat şi pe nepot să cânte pe când avea vreo 6 anişori şi păştea văcuţa pe câmp, printre bordeiele soldaţilor, satul şi pădurea fiind pline de soldaţi, de cai, de tunuri şi chesoare. Tot în satul natal a învăţat să cânte din frunză, din fluier de bostan, să joace „bătuta” şi „corăgheasca” după flăcăii satului.
Povesteşte cu dragoste şi mândrie despre Lipovăţ, ca fiind un „sat frumos, cu oameni harnici şi copii cuminţi”, unde a cunoscut obiceiurile şi datinile satului moldovenesc.
Frecventează cursurile Şcolii primare în satul natal, dar mucalit şi hâtru precum era, mai târziu scrie: „Vă spun cu mîna pe inimă, aşa [cuminte] eram şi eu, deşi învăţătorul care m-a luat în primire din clasa întîi cam umbla cu vărguţa pe la palmele mele”. Dar a învăţat carte şi de atunci a ţinut minte proverbul: „cine are carte, are parte... de mere sau de nuci, plata pentru ca să te lase să-nveţi lecţia”.
Vremurile grele, îi determină pe părinţi ca la vârsta de 11 ani, să-l trimită la Bucureşti pentru a învăţa cizmărie. Ca părinţi grijulii şi iubitori îi umplu băiatului „tolba” cu sfaturi înţelepte şi sănătoase pentru a şti cum să se comporte la Conu Ghiţă, fost soldat, care a trecut şi prin Lipovăţ în timpul războiului.
Astfel copilăria i se cam termină şi începe să se maturizeze.
Prima imagine a atelierului de cizmărie, condiţiile în care lucrau muncitorii l-au impresionat într-atât, încât ar fi vrut mai degrabă să se întoarcă decât să intre, dar şi-a adus aminte cuvintele mamei: ”Tu vezi, Ştefane, că n-avem nici de unele, pămînt puţin şi slab, eşti doar bărbat acum! Singura ta scăpare de foame e meseria, dragul mamei. Să fii cuminte şi supus stăpânului. Să nu pui mîna pe-un capăt de aţă străină, să nu răspunzi obraznic; să te gîndeşti totdeauna la ce-i acasă”. Cu asemenea sfaturi, nu putea decât să rămână, încercând să se adapteze la munca aceea.
Între timp se împrieteneşte cu un tânăr de la tramvai şi era plăcut şi de clienţii de familii bune ai atelierului de cizmărie. Cu toate acestea, într-o bună zi îşi ia valiza, pleacă de la cizmărie şi se angajează ca ucenic la un atelier de pictat firme, unde a mai pierdut un an inutil, „acumulând doar o experienţă amară de veşnică slugărie, dezorientare şi desperare, neputinţa de a evada”.
Printr-o scrisoare, părinţii îi comunică faptul că s-au mutat la Vaslui şi într-o noapte friguroasă de octombrie 1924 pleacă acasă: „ce mi-e obor, ce mi-e iarmaroc, tot un drac. Dacă e să îndur mizerie, barem să trag mîţa de coadă lîngă ai mei”. S-a întors „zdrenţăros, flămînd, jigărit ca o potaie, dar nu înfrânt”. Şi mai ales, se întorcea, maturizat sufleteşte, acasă... „Ce mare şi cald e acest cuvânt: ACASĂ”.
Revenit alături de familie, în perioada 1924-1929 este elev al Liceului „Mihail Kogălniceanu” din Vaslui. „Tot ce pot să spun, e că în sînul Liceului M. Kogălniceanu a existat pe vremea mea un climat favorabil dezvoltării culturii şi talentelor... Elevii aveau şi preocupări muzicale, cîntând şi în corul oraşului şi sportive, practicând atletismul, chiar pe terenul regimentului 25”.
La solicitarea cadrelor didactice şi elevilor liceului, în 1970, când începe a se edita revista „Vlăstarul”, trimite o emoţionantă scrisoare: „...Iată ce-aş vrea eu să vă recomand. Să îmbinaţi armonios în întreaga voastră activitate, dar mai ales în această unică perioadă a tinereţii, cultivarea permanentă a spiritului cu cealaltă muncă (practică, fizică... gimnastică, joc, exerciţiul fizic). În sensul devenirii voastre nu vreau să mă erijez în sfătuitor. Dar faceţi din ţelurile voastre pasiuni şi pasiunile voastre totuşi precise şi folositoare... Vă doresc, dragii mei, ca la un pom tînăr şi sănătos ce sunteţi, roade bune şi îmbelşugate!”
Angajat în Vaslui ca paznic la gara unde lucra tatăl său, în anul 1929 se decide să-şi încerce încă odată norocul de a-şi face un rost în viaţă. De data aceasta, se îndreptă spre Iaşi, centru scriitoricesc, oraş cu activitate culturală deosebită.
În perioada 1929-1933 este student la Conservatorul de Muzică şi Artă Dramatică „George Enescu” din Iaşi, clasa Mihai Codreanu. În însemnările sale scria: „grea a mai fost perioada anilor noştri de studenţie, căci părinţii, îndatoraţi şi ei pînă peste cap, n-aveau cum să mă ajute. Nici figuraţia de la teatru, pe care o prestam fortuit, nici versurile publicate pe la diferite reviste din Iaşi nu mă întreţineau decît moralmente, că şi soiul acesta reverenţios de muncă artistică nu avea nici o căutare....”. Şi adaugă, cu umorul său moldovenesc „ Şi nu întămplător, colegii m-au poreclit - eram doar înalt, vînjos, flămînd şi rece!”.
Pasiune şi preocupări artistice avea încă de pe băncile şcolii din Vaslui. „Personal am organizat în amfiteatrul liceului un spectacol cu O noapte furtunoasă, în care interpretam pe Jupîn Dumitrache. Am recitat, de asemeni, aici, versuri de Goga şi Coşbuc, precum şi nişte „cînticele” de Alecsandri”.
Având şcoli multe, Vasluiul nu era ocolit de trupe de teatru, de personalităţi literare sau muzicale. Sub auspiciile unei Case culturale a ascultat aici conferenţiari ca: Jean Bart, Mihail Negru ş. a., i-a auzit lecturând pe M. Sadoveanu, Mihai Codreanu, G. Topîrceanu, Ionel Teodoreanu ş.a. Impresionant a fost pentru adolescentul Ştefan Ciobotăraşu „miracolul George Enescu, care părea anacronic pe mica scenă din Vaslui”.
Intrând la conservator în anul 1929, datorită talentului său deosebit este remarcat de Mihai Codreanu, însă viitorul actor, nu se bazează doar pe talent, ci a crezut în muncă, ceeea ce a şi făcut întreaga viaţă.
Debutează la Iaşi în Macbeth de Shakespeare, în două roluri de ucigaş, însă sever critic al propriei interpretări, consemnează mai tîrziu: „Şi nu mi-e ruşine s-o spun: am fost un ucigaş desăvîrşit, am ucis ... rolul!”.
Nu după mult timp a avut o explozie artistică uriaşă, interpretând şi însufleţind 4 roluri în piesa Crucifiaţii de Omer Popovici.
A slujit scena teatrului ieşean timp de 14 ani, jucând la Teatrul Naţional şi la Teatrul „Ion Sava”. În 1945 pleacă la Bucureşti împreună cu familia, la Teatrul Municipal, joacă roluri în mai multe piese celebre.
Odată cu restructurarea teatrelor (1948, până în 1950), Şt. Ciobotăraşu a fost repartizat la Arad, primul teatru de stat înfiinţat în ţară, unde a început o nouă epocă de pionierat şi experienţă.
În anul 1950 este chemat la Teatrul Municipal din Bucureşti, unde locuieşte cu familia până în ultimele clipe ale vieţii. Aici are cea mai rodnică activitate artistică teatrală şi cinematografică.
Abordează cu dăruire şi talent şi teatrul radiofonic şi teatru TV.
Fără a trăda scena şi dramaturgia, este solicitat să joace diferite roluri în peste 35 de filme, dând cea mai naturală expresie a personajelor interpretate.
„Actorul celor 300 de roluri” a participat la diferite festivaluri naţionale şi internaţionale de teatru şi film: Mamaia (1964), Botoşani cu ocazia Centenarului naşterii lui Ion Creangă (1937), Moscova (1963), Atena (1965), Praga (1965).
Pasiunea şi talentul pentru arta dramatică şi cinematografică i-au fost răsplătite prin numeroase premii şi titluri onorifice (artist emerit). A fost iubit şi preţuit de întreaga ţară iar, la rându-i nu şi-a uitat niciodată rădăcinile.
Ştefan Ciobotăraşu a debutat cu versuri în anii de liceu la Vaslui, în revista Năzuinţa, a redactat împreună cu colegul Valer Mitru revista Uzinuţa de humor şi a mai colaborat la săptămânalul Vasluiul şi revista Ziua. De-a lungul anilor a semnat cu pseudonimul Ciciricea.
Îl atrage viaţa culturală şi literară ieşeană. Aici participă la Cenaclul literar al Iaşului alături de nume mari de scriitori, poeţi, oameni de cultură şi ştiinţă: Mihail Sadoveanu, Mihai Codreanu, Gr. T. Popa ş.a. Într-un interviu, soţia sa mărturiseşte că era timid şi nu vroia să citească în cenaclu poeziile sale pe care le purta în buzunar. Sadoveanu ştia acest lucru şi într-una din sedinţe îl roagă să citească şi este foarte apreciat. În Iaşi a colaborat la revistele: Cadran, Însemnări ieşene, Luceafărul, Lumea-bazar, Pagini moldave, Tot, Teatrul, Viaţa românească. În timpul studenţiei, împreună cu Costel Ioanid editează revista Humorul literar (1932), în care au publicat neretribuiţi mari condeie: G. Topîrceanu, Al. O. Teodorescu, M. Codreanu, Otilia Cazimir ş.a.
La Arad este consecvent cu pasiunea sa literară şi va conduce cenaclul literar „Alexandru Sahia”.
Membru al cenaclului literar „George Călinescu” din Bucureşti, Ştefan Ciobotăraşu a continuat să scrie poezie. Aici a colaborat la Informaţia Bucureştiului. Pe ciornele privind munca de realizare a rolurilor, din loc în loc scria versuri şi desena portrete ale personajelor pe care le interpreta.
Ştefan Ciobotăraşu a scris poezii, sonete, satire, pagini de jurnal, însemnări, piese de teatru, având ca teme de inspiraţie: natura, iubirea, mediul artistic în care trăia, oamenii cu viaţa lor reală. „Gustul pentru poetic s-a născut la mine poate din dorinţa evadării. La început, a fost poezia populară. Ea a stăruit mult timp în mine fără să ştiu, ca un ochi adînc de fîntînă. O intuiţie gravă pentru melodie şi ritm, pentru freamăt şi culoare”.
Prietenul şi colaboratorul său Aurel Leon consemnează: „Fără să-şi dea seama Ciobotăraşu a trecut chiar ca poet sub influenţa sonetistului, supunîndu-şi impulsurile năvalnice de senzual primitiv controlului lucid al raţiunii. Treptat, a topit materia primă adusă din experienţa satului în aliaj apt pentru gingaşă filigranare. A optat pentru sonetul, să-l numim cerebral. Bineînţeles fără ca, Mihai Codreanu să i-o fi impus, cu numai din admiraţie pentru profesor, acea admiraţie care te face să ţi-l alegi model. Dacă nu l-a putut imita în eleganţa vestimentară şi gestică, Ciobotăraşu rămînînd în această privinţă „nealterat”, l-a urmat în eleganţa poetică”.
În întreaga sa creaţie literară, dar mai ales în paginile de jurnal şi însemnările sale foloseşte un grai dulce moldovenesc, apropiat de cel al marelui povestitor român Ion Creangă.
A publicat poezii în presa vremii. Avea intenţia să publice o plachetă de versuri, un jurnal şi o carte cu piese de teatru, din păcate nu a făcut-o. După prematura disparţie a autorului, soţia trimite materialele spre publicare la Editura Cartea românească, dar s-au „pierdut”.
Pe 20 iulie 1930, Ştefan Ciobotăraşu o cunoşte pe Aurelia Donose la un bal în comuna vasluiană Deleni, elevă a Şcolii comerciale superioare din Brăila. Se logodesc în anul 1933 şi se căsătoresc în anul 1934. La 12 august 1940 se naşte unica fiică, botezată Magda. Tatăl era mobilizat la Focşani, dar a venit ca un „vultur” să-şi vadă fata. „Era nebun de bucurie că semăna cu dînsul”. Căsătorită Fotescu, are un băiat Răducu şi trăiesc în prezent în Germania.
Actorul, om al cuvântului scris şi rostit face o mărturisire esenţială: „Iubesc viaţa, o iubesc cu ochii, cu urechile, cu nasul; iubesc iubirea!”. Din păcate viaţa a fost nedreaptă. Pe data de 27 august 1970, în timp ce aştepta maşina pentru a ajunge la Piteşti, unde se filma „AŞTEPTATEA”, trece în lumea celor drepţi, intră în Împărăţia Cerurilor, rămânând veşnic viu în sufletul tuturor românilor.
După 100 de ani de la naştere, pe aceste minunate meleaguri moldave, îl readucem la Vaslui, pentru că, de câte ori revenea exclama: „EU SÎNT, ŞI-S LA MINE ACASĂ!” Într-o scrisoare, fiica actorului, Magda Fotescu ne mărturiseşte: „Ştiu sigur un lucru – indiferent unde s-a aflat de-a lungul carierei sale artistice, inima omului, tatălui şi actorului Ciobotăraşu a rămas însă pentru totdeauna aici, pe aceste locuri atât de dragi lui”.
Fiul Lipovăţului şi, în aceeaşi măsură al Vasluiului va rămâne pururea în mintea şi sufletul vasluienilor şi românilor ca o „Prezenţă poate unică în istoria teatrului şi filmului românesc, Ştefan Ciobotăraşu a creat o surprinzătoare diversitate de eroi, fiecare cu propria-i viaţă, dăruit cu emoţie, căldură umană şi autenticitate, dar, dincolo de personaj, regăsim totdeauna personalitatea complexă, de o uimitoare vitalitate, a acestui artist”. Aurel Leon – Destinul unui actor – Ştefan Ciobotăraşu.

Addenda- roluri interpretate
Teatrul Naţional Iaşi: Singor Bracolli, rolul Denis; Cartoforii de Gogol, rolul Servitorului; Neamul Şoimăreştilor, dramatizare de M. Sorbul după Mihail Sadoveanu, rolul Tudor Şoimaru; Ancuţa, rolul birjarului; Ţarina de Lengzel, rolul contelui Alexei Czerny; Încurcă-Lume de A. de Herz, rolul Emil Strâmbuleanu; Crucifiaţii de Omer Popovici, rolul Tudor; Extemporalul, localizare de Gusty, rolul Directorului; Hocus-Pocus de Goetz, rolurile Directorului de teatru şi Avocatul; Meşterul Manole, de Lucian Blaga, rolul Celui de-al VI-lea; Dracul de Mihail Sorbul, rolurile conu Costache Guranda şi conu Dumitrache Mârza; Rodia de aur de Al. O. Teodoreanu şi Adrian Maniu, rolul Un boier; Clopoţelul de alarmă, rolul Bob; Omul cu mârţoaga de G. Ciprian, rolul Proprietarului; Hoţii de Fr. Schiller, rolurile Karl şi Frantz Moor în acelaşi spectacol; Mai mult decât dragoste de K. Csapek, rolul Kneidl; Gaudeamus de L. Andreev, rolul Onufri Nicolaevici; Profesorul Storitin, rolul Savici; 13 CANŢONETE de V. Alecsandri, rolul Ion Păpuşarul; O femeie dată dracului, rolul Raymond Tournier; Otrava de Emile Zola, rolul Poisson; Elisabeta, femeia fără bărbat, rolul lui Fr. Bacon; Nu te mai cunosc de Aldo Benedetty, rolul Paul; Hamlet de Shakespeare, rolurile Laert şi Spectrul; Onoarea de Sudermann, rolul Muhling; Trei, şase, nouă..., rolul Muhling; Viforul de Delavrancea, rolul Trotuşanu; Ciuta de Victor Ion Popa, rolul lui Costea Moceanu; Răzbunarea sufleurului de V.I. Popa, rolul Criticul; Şcoala cerşetorilor de N.Kiriţescu, rolul Parastas; S-a stins candela de N. Manolache, rolul Irimia Runcu; Bătălia de H.Bataille, rolul Un ostaş japonez; Necunoscuta, rolul Fleuriot; Doi sergenţi, localizare de T. Muşatescu, rolul Sergent Guillaume; Rachieriţa de Ion Luca, rolul Radu; Chemarea codrului de Diamandy, rolul Postelnic Iordache; Miss Hobbs, rolul Ofiţer de Marină; Micul Weber, rolul Avocatului; Un asasin, rolul Procuratorului; Fabia de Sabou, rolul Jeanot; Bal mascat, rolul Angelino; Napoleon printre noi, rolul lui Mussolini; Taifun de Joseph Conrad, rolul Un japonez; Femeia care şi-a cumpărat un bărbat, rolul Fontanelle; Trenul fantomă, rolul comandantului; Sosesc diseară de Tudor Muşatescu, rolul Factorului; Jolly Jocker, rolul unui Dansator; Macbeth de Shakespeare, rolul Un ucigaş; Baba Hârca de Matei Millo, rolurile mos Gânju şi Chiosa; Datinile de Mihail Sadoveanu, rolul Melchior; Datinile de Sandu Telejean, rolul Moş Nicolae; Serenada din trecut de Mircea Rădulescu, rolul Postelnic Stamate; Nunta lui Figaro de Beaumarchais; Bursa neagră de Isaia Răcăciuni, rolul Un asistent; Noaptea regilor de Shakespeare, rolul Orsino; Domnişoara Nastasia de G.M. Zamfirescu, rolurile Vulpasin şi Haimanaua; Acolo, departe de Mircea Ştefănescu, rolul Barbu; Ea, el şi ceilălalt de La Fouchardière, rolul Alexis; Zâzania de Charles Vildracq, rolul André Pain; Veste bună de Mircea Ştefănescu, rolul Riza; Un om care dă palme vieţii de O. Desilla, rolul Nicula; Plicul de Liviu Rebreanu, rolul N. Galan; Faguri din munţii Vrancei, de Tr. Gheorghiu, rolul Gelu Codru; Ion Creangă de S. Teleajen şi A. Pascu, rolul Ion Creangă; Când ies pâraiele de S. Teleajen, rolul Danubiu; Bimba-bimba, revista de Ion Sava, câteva roluri episodice; Androcles şi leul de B. Schaw, rolul Căpitanului; Rataţii de Lenormand, rolul Muzicantului; Un, doi, trei de Fr. Molnar, rolul Antonio; D-aia n-are ursul coadă, revistă de Ion Sava, roluri episodice; Banii de Mirbeau, rolul Vicontele de Lafontenelle; Sfârşitul Sodomei de Sudermann, rolul Krammer; Omul fără identitate de V. Mardare, rolul Martorul; Visuri americane de Profira Sadoveanu, rolurile Diky şi Dansatorul de step; Madam Sans-Géne de Sardou, rolul Lefebvre; Mama de I. Morel, rolul Locotenentul; Regele Lear de Shakespeare, rolul Edgar; Ivan Turbincă, dramatizare de A. Pascu, rolul Sf. Petru; O mireasă la loterie, dramatizare de C. Popa după Hoffman, rolul lui Lenov; Oedip de Sofocle, rolul tatălui; Allegro ma non tropo de I. Minulescu, rolul Titu Micşoreanu Nepoftitul, rolul Gauthier; Burghezul gentilom de Molière, rolul Servitorului; Othello de Shakespeare, rolul comandantului gărzii; Topaze de Pagnol, rolul Laurent Verneuil; Pe-aici nu se trece de Mircea Rădulescu, rolul Sentinela; Crima de la „Universal”, rolul Albert Dac; Faust de Goethe, rolul Valentin; Catiheţii de la Humuleşti de I. I. Mironescu, rolul Zaharia; Vlaicu Vodă de Davilla, rolul Groza Moldovanul; Napoleon şi femeile, rolul Mareşal Durac; Surorile Aman de Sandra Cocoraşcu, rolul Mihai; O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale, rolul Jupân Dumitrache; Conu Leonida faţă cu reacţiunea de I.L. Caragiale, rolul Leonida; Năpasta de I.L. Caragiale, rolurile Dragomir şi Ion nebunul; Mireasa din Tarascău de Otto Indig, rolul Endre; Mirtil şi Hloe de G.Asachi, rolul Mirtil; Scene de stradă, rolul Vinet Jones; Revoluţie în evoluţie în mănăstire, rolul Poetului; Harap alb, dramatizare de Nella Stroescu, rolul Marelui ştiutor; Domnişoara de ciocolată, opereta de R. Sculy şi A. Pascu, rolul Servitorului; Gheişa, operetă, rolul Un marinar; Banca Nemo, rolul Un funcţionar cinstit; Vînzătorul de păsări, operetă, rolul primarului; Cine a ucis?, rolul Martor.
Teatrul Ion Sava, Iaşi: Pecetea bestiei de Kipling, rolul Glett; Sistemul dr-ilui Catran, rolul Dr. Catran; Ca la Iaşi, la nimenea, revistă de Ion Sava, roluri episodice.
Teatrul de stat din Arad: M-am născut ieri, rolul Harry Blok; Mineri de M. Davidoglu, rolul Bălean; Nunta de M. Davidoglu, rolul Ciclovan; O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, rolul Cetăţeanului turmentat; Medicul de plasă, rolul Inspector general; Argilă şi porţelan de Grigulis, rolul Skudra; Bădăranii de C. Goldoni, rolul Lunardo; Sacul cu surprize de Mark Twain, rolul Hangiul; Lupii li oile de Ostrovschi, rolul Ciuganov; Cu pâine şi sare de L.Sebastian, rolul Pandelache; Confruntarea de Fraţii Tur.
Teatrul Municipal Bucureşti: Vad nou de Maria Banuş, rolul secretarul; Pădurea de Ostrovschi, rolul I.P. Vosmâbratov; Cărări liniştite, rolul Petre vânătorul; Oameni de azi de Lucia Demetrius, rolul chiaburului Cotoroiu; Liubov Iarovaia de Trenier, rolul Zacotov; Cui i se supunea vremea de Fraţii Tur, rolul Kromin; Mitrea Cocor de Sonia Filip dupa Mihail Sadoveanu, rolul Ghiţă Lungu; Lumina de la ulmi de H. Lovinescu, rolul Scriitorului bătrân; Afaceriştii de Tudor Şoimaru, rolul Teofil; Arcul de triumf de Aurel Baranga, rolul Fanache Verzea; Dragoste în zori de zi, rolul Ivan Negrici; Răzvan şi Vidra de B.P.Haşdeu, rolul Boier Sbierea; Să nu spui o vorbă mare de A. de Musset, rolul Van Buk; Caniota de E. Labiche, rolul Champbourcy; Sfântu Mitică Blajunu de Aurel Baranga, rolul Mitică Blajinu; Livada cu vişini de A. Cehov, rolul Piscik Simeonov Borisovici; Luceafărul de Delavrancea, rolul Mogârdici; Noaptea e un sfetnic bun de Al. Mirodan, rolul Ceteraş; Vulpea şi strugurii de G. Figueiredo, rolul Esop; Omul cu arma de N. Pogodin, rolul Sadrin; Vlaici şi feciorii săi de Lucia Demetrius, rolul Vlaicu; Întoarcerea de Mihai Beniuc, rolul Danila Bulz; Azilul de noapte de Maxim Gorki, rolul Luca; Omul care aduce ploaie de Richard Nash, rolul Tatălui; Recolta de aur de Aurel Baranga, rolul Preotul satului; Trei generaţii de Lucia Demetrius, rolul Ioniţă judecatorul; Horia de Mihail Davidoglu, rolul Vizitiul; Take, Ianke şi Cadâr de V.I. Popa, rolul lui Take; Ce fel de om eşti tu? de Ana Novak, rolul Ianoş Madaraş; Strigoii de H. Ibsen, rolul tâmplarului Engstrand; Intrigă şi iubire de Schiller, rolul Miller; Iubire pentru iubire de W. Congreve, rolul Sir Simpson Legend.
Teatrul Comedia Bucureşti: Marele duhovnic de V. Eftimiu, rolul Tase; Doctorul Knoch, rolul Bernard; Negustorii de glorie de Achard, rolul Maiorul; Domnul casier, prelucrare de Sică Alexandrescu, rolul Holub; Învierea de L. Tolstoi, rolul Katiukin; O Femeia răpită, rolul Asesorul; Furtuna de Ostrovschi, rolul Tihon; Prietena mea Pix de V. Em. Galan, rolul Mastacan; Nuntă la castel de Sütö Andras, rolul Madararas; Casa inimilor sfărâmate de G.B. Shaw, rolul Căpitan Shotover; Procesul domnului Caragiale de Mircea Ştefănescu, rolul unui jurat.
Teatrul Naţional Bucureşti: Cetatea de foc de Mihail Davidoglu, rolul Petre Ajorca; Patima de sub ulmi de Eugene O'Neill, rolul Cabot Ephraim.
Teatrul Victoria Bucureşti: Tinereţea unei regine de Sil-Vara, rolul Robert Peel; O nuntă cu repetiţii, rolul Socrului presupus; Kontusovka Palace, rolul Proprietarului.
Teatrul Ateneului Bucureşti: Coloniade şi delicatese, rolul Cocordier.
În turneu cu trupa V. Creţoiu: Dracul de Mihail Sorbul, rolul Costache Guranda.
Teatrul CFR Giuleşti, Bucureşti: Mireasa desculţă de Sütö Andras, rolul Cocis.
Teatrul Regional Bucureşti: Trenul blindat 14-69 de Vsevolod Ivanov, rolul Versinin.
Teatrul Baraseum Bucureşti: Am ucis, rolul Schmidt; Hoţii de codru şi hoţii de oraş, rolul Wolf.
Teatrul Alhambra Bucureşti: Mary Dugan este vinovată?, rolul Preşedintelui.
Teatrul MicBucureşti : Amintirea a două dimineţi de luni de Arthur Miller, rolul Guss.
Teatru TV: Arta comediei de Eduardo de Filippo, rolul Parohul; LADA de Ion Sava, Prologul.
Teatru radiofonic: Baltagul - piesa de teatru, autor: Mihail Sadoveanu, Regizor: Constantin Moruzan; Criza în barou, comedie; Regizor: Elena Negreanu; Hanul Ancuţei, adaptare dramatică, autor: Mihail Sadoveanu; Ion, adaptare dramatică, autor: Liviu Rebreanu, Regizor: Paul Stratilat; În pană, adaptare dramatică, Regizor: Elena Negreanu; Pădureanca, adaptare dramatică, Regizor: Paul Stratilat; Take, Ianke şi Cadâr, comedie, autor: Victor Ioan Popa, Regizor: Alexandru Toscani; Triumful talentului şi Cadou, adaptare dramatică, autor: Ion Luca Caragiale, Regizor: Ion Vova; Ursita, adaptare dramatică,Regia muzicală: Nicolae Neagoe; Vlaicu-vodă, autor: Alexandru Davila, Regizor: Constantin Moruzan.
Stagiunea de vară la Slănic-Moldova: Clopoţelul de alarmă, rolul Bob, Miss Hobbs, rolul Ofiţerul de marină; Micil Weber, rolul Avocatul; Bal mascat, rolul Angelino; la Teatrul de Stat Botoşani: EMINESCU de Mircea Ştefănescu, rolul Ion Creangă.
Filme: Brigada lui Ionuţ (1954), Desfăşurarea(1954), Mândrie (1956), Erupţia (1957), O mică întîmplare (1957), Pasărea furtunii (1957), Rîpa dracului (1957), Avalanşa (1959), Telegrame (1959), Valurile Dunării (1959), Furtuna (1960), Portretul unui necunoscut (1960), Setea (1960), A fost prietenul meu (1961), Omul de lîngă tine (1961), Porto Franco (1961), Celebrul 702 (1962), Cerul n-are gratii (1962), Lupeni 29 (1962), La vîrsta dragostei (1963), Partea ta de vină (1963), Amintiri din copilărie (1964), Merii sălbatici (1964), Pădurea spînzuraţilor (1964), Străinul (1964), Neamul Şoimăreştilor (1965), Dimineţile unui băiat cuminte (1966), Golgota (1966), Subteranul (1967), Cerul începe la etajul III (1967), Columna (1968), Legenda (1968), Sîmbîta morţilor (1968), Războiul domniţelor (1969), Aşteptarea (neterminat)(1970).
Vasilica Grigoraş





Posted on 00:08 / 0 comentarii / Read More
 
Copyright © 2011. proDiaspora - pentru românii de pretutindeni . All Rights Reserved
Home | Despre | Contact