sâmbătă, 28 noiembrie 2009

Lansarea cartii - Intre doua lumi


Luni, 23 Noiembrie 2009, orele 12.00, în sala de activităţi "TinArt" a Bibliotecii Judeţene "Nicolae Milescu Spătarul" Vaslui a avut loc un dublu eveniment cultural: lansarea cărţii "Între două lumi", a românului australian, cu rădăcini vasluiene Ben Todică, apărută la Editura Atticeea, Timişoara, 2009 şi aniversarea zilei de naştere a autorului.

Ineditul acestei activităţi culturale a constat în faptul că a fost o transmisie duplex Vaslui-Melbourne, România-Australia.

Moderatorul activităţii a fost directorul bibliotecii, prof. Voicu Gelu Bichineţ.

A prezantat cartea prof. dr. Nicolae Ionescu.

Sala a fost neîncăpătoare pentru publicul vasluian: elevi, tineri, cadre didactice, mezeografi, bibliotecari, medici, pensionari, cititori fideli, prieteni ai bibliotecii şi cărţii, cu toţii doritori să participe la eveniment.

Atmosfera a fost caldă, emoţionantă. Publicul a vibrat la unison la aceasta întâlnire de suflet cu Benoni Todică, fiu al Vasluiului aflat departe de ţară. A fost o zi superbă în care aniversatul, copleşit de dorul şi dragostea de locurile natale şi locuitorii acestora le-a oferit ca dar de preţ creaţia sa literară.


Activitatea a fost interactivă, au luat cuvântul: dr. Valeriu Lupu, prof. Elena Anuşca-Doglan, bibliotecara Vasilica Grigoraş, care în cuvântul lor au scos în evidenţă câteva lucruri esenţiale.

Lucrarea “Între două lumi atrage cititorul prin conţinutul de idei, modul de abordare a tematicii şi limbajul de exprimare. Este o carte de suflet care merită citită şi recitită.

Cartea autorului vasluian este un izvor viu de informaţii, cunoştinţe, atitudini, îndemnuri, ecouri, sentimente, emoţii, strigăte de bucurie, ori dimpotrivă de revoltă faţă de ceea ce este ostil României şi românilor.

Cu măiestrie şi cu o putere de nebănuit, autorul scoate în evidenţă adevăratele valori umane, în general şi româneşti în special: iubirea de ţară şi neam, credinţa strămoşească, demnitatea şi mândria de a fi român, smerenia faţă de semeni, acestea fiind de fapt virtuţile autorului.

Scriitorul Ben Todică vorbeşte în carte cu aceeaşi dragoste şi admiraţie, atât despre România, cât şi despre Australia, dar privite din unghiuri de vedere diferite. Prin această manieră de abordare autorul dovedeşte onestitate, cinste şi corectitudine faţă de patria mamă şi faţă de ţara adoptivă.

Mesajul cărţii pentru tineri şi nu numai, este acela de a nu evada din faţa greutăţilor, ci de a se confrunta cu ele, de a încerca să schimbe răul şi să cultive binele. Pentru acest lucru nu contează unde trăieşti, ci contează ceea ce simţi, ceea ce transmiţi şi mai ales ceea ce faci pentru semenii tăi.

Cartea este o pledoarie pentru păstrarea şi promovarea identităţii româneşti.

Diversitatea de texte incluse în această lucrare este expresia unui stil dinamic care conferă scriiturii autorului expresivitate, spontaneitate şi eleganţă.

Editarea cărţii este un act de cultură sensibil şi inteligent, care confirmă talentul şi potenţialul scriitoricesc al autorului Ben Todică.

Publicul a vizionat şi o prezentare a vieţii, activităţii şi personalităţii românului australian Ben Todică, realizată de tânărul şi talentatul informatician Ionuţ Tudor.

Lucrarea "Între două lumi" îmbogăţeşte colecţiile bibliotecilor, înnobilează sufletul şi sporeşte orizontul de cunoaştere al cititorilor.


În finalul activităţii, un grup de copii, de la Clubul „Bibliosong” din cadrul Bibliotecii Judeţene Vaslui, coordonat de bibilotecara Carmen Trufia au cântat împreună cu publicul "La Mulţi Ani" sărbătoritului. Copiii care au cântat asemenea unor îngeraşi au aceeaşi vârstă cu cea pe care o avea Benoni Todică atunci când a plecat de pe meleaguri vasluiene cu părinţii în zborul său spre alte locuri, pe care le-a luminat cu strălucirea sufletului şi agerimea minţii.

Vasilica Grigoraş
Posted on 11:26 / 1 comentarii / Read More

miercuri, 11 noiembrie 2009

SĂ NU-I UITĂM!

120 de ani de la naşterea lui Vasile Plăvan, 24 noiembrie 1889
1 an de la trecerea în veşnicie a lui Artur Silvestri, 30 noiembrie 2008
Stăpânirea habsburgică din Bucovina avea propriile interese, cu totul altele decât cele pentru binele şi propăşirea românilor. Acţiona printr-o masivă colonizare cu populaţii neromâneşti, scopul final fiind distrugerea caracterului românesc al acelui teritoriu.
La această grea povară a populaţiei româneşti din dulcea Bucovină, se adăuga şi faptul că teritoriul său fusese teatru de război între trupele ruseşti şi cele ale puterilor centrale. Astfel după Marea Unire din 1918, situaţia populaţiei era dintre cele mai grele. Locuitorii satelor trăiau în mizerie, iar intelectualii bucovineni erau împrăştiaţi în toate părţile.
„În Cernăuţi şi în Bucovina au rămas (în 1918) numai foarte puţini intelectuali români şi asupra lor a căzut toată greutatea acestor zile istorice” consemna Constantin Loghin în anul 1943.
Lumea de azi este preocupată de griji de alt ordin decât a-şi consfinţi înaintaşii şi se apleacă doar accidental şi episodic asupra cinstirii acestora. De prea puţine ori se vorbeşte despre adevăraţii bărbaţi ai neamului, şi asta doar cu ocazia unor evenimente: aniversări, comemorări etc.

Noi, cei de astăzi suntem vlăstare, mlădiţe ale acelor rădăcini „dezrădăcinate”, care au trudit şi sângerat şi este de datoria noastră să facem corecţiile şi restituirile cuvenite. Cred că este timpul să ne construim o „Arcă a lui Noe” şi să salvăm ce se mai poate salva din tezaurul românesc istoric, cultural, spiritual.
Unul dintre marii bărbaţi români care a trăit şi activat în Bucovina la sfârşit de secol 19 şi începutul secolului 20 a fost avocatul, publicistul şi gazetarul Vasile Plăvan.
A văzut lumina zilei la 24 noiembrie 1889, în comuna Cupca, judeţul Storojineţ, într-o familie de ţărani înstăriţi.
Iubita sa mamă l-a crescut în evlavia neamului românesc, în spiritul unor idei şi crezuri clare, concentrate pe respectarea şi revendicarea drepturilor naturale ale românilor. A avut o educaţie aleasă. După primele patru clase primare din comuna natală, a frecventat cursurile secundare la Liceul nr. 3 de stat din Cernăuţi, apoi a studiat dreptul la Universitatea din Cernăuţi, formaţie care răspundea pe deplin dorinţei şi voinţei sale de adevăr, dreptate, justiţie.
Figura lui Vasile Plăvan, ocupă un loc important în viaţa şi societatea Bucovinei. Nu a fost doar martor la ceea ce se întâmpla în Bucovina vremii sale, ci un participant activ la viaţa socială. Privind în adâncul sufletului său, Vasile Plăvan a văzut revolta românilor bucovineni împotriva stării de suferinţă, umilinţă şi defăimare şi a descoperit dorinţa de a lupta pentru binele acestora.
Nu a plecat fruntea în faţa celui viclean, nu s-a îngrozit de ameniţările celor care-şi hrăneau lăcomia din măruntaiele scumpei patrii şi scurgeau măduva ţării adunând toate veniturile ei fără a face vreo îmbunătăţire a stării populaţiei.
Având un orizont larg de înţelegere a contextului istoric, Plăvan, alături de mari intelectuali români au refuzat să fie supuşi unui regim politic străin, militând şi acţionând pentru unitatea românilor şi unirea cu patria mamă.
Era convins că astfel vor slăbi şi pieri deşărtăciunile ca negura nopţii, împrăştiată de soarele dreptăţii. Considera că românii au trăit destul în obedienţă, în privare de drepturi, că îndeajuns au fost blasfemiate aşezămintele cele mai sfinte, îndestul s-a împlântat mâna în sânge nevinovat, îndestul românii au fost adăpaţi cu lacrimi.
Format în atmosfera tumultoasă a luptelor de idei care-i confruntau pe românii din Bucovina cu monarhia austro-ungară a fost promotorul eroismului şi patriotismului curat. În opinia sa, patria nu este pământul în care trăim din întâmplare, ci e pământul plămădit cu sângele şi întărit cu oasele înaintaşilor care au vorbit aceeaşi limbă, care au avut aceleaşi doruri, aceleaşi suferinţe, aceleaşi aspiraţii. Şi mai ştia că pentru dăinuirea unui neam este nevoie, mai întâi de toate de păstrarea credinţei strămoşeşti, sfânta cuminicătură a sufletelor, calda rugăciune a celor care au fost şi nu mai sunt decât ţărână şi oase. În cugetul curat al lui Vasile Plăvan şi al celorlalţi intelectuali bucovineni ai vremii a fost lupta sfântă, închinată sorţii copiilor, nepoţilor şi strănepoţilor.
Dedicându-şi întreaga viaţă activităţii de propăşire a naţiuni şi unirii, a insistat obsedant pe ceea ce era esenţial pentru toţi românii din Bucovina, pe ceea ce însemna împlinirea unui ideal colectiv. Vasile Plăvan a fost o „vioară” importantă în „orchestra„ revenirii Bucovinei la vatra străbună.
Vasile Plăvan şi-a ales ca armă de luptă condeiul, pe care l-a mânuit cu har, pricepere şi dăruire ca redactor şi redactor şef al ziarului „Glasul Bucovinei” (1926-1939), la „Voluntarul Bucovinean” şi colaborator la mai multe periodice ale vremii. Şi-a exprimat opiniile, ideile în mod clar, sub cea mai potrivită formă pentru a fi receptate de cât mai mulţi români. Ceea ce a scris avea ecou în conştiinţa contemporanilor săi şi-i mobiliza pentru a se alătura cauzei comune.
În paginile revistelor şi ziarelor la care a publicat, a scris despre obiceiurile, datinile şi portul românilor, despre cântecele şi doinele care întreţineau flacăra vie a românismului.
A scris despre ocupaţiile lor: creşterea animalelor, albinăritul, grădinăritul, cultura cerealelor, despre împroprietăriri, reforma agrară, dar cel mai mult a scris despre viaţa dură şi nedreaptă a ţăranilor români neaoşi.
A scris despre locurile sfinte şi binecuvântate de Dumnezeu din Bucovina, înălţătoare lăcaşuri ortodoxe româneşti.
A scris despre rolul intelectualilor în viaţa bucovinenilor. Cu mare drag povesteşte despre învăţătorul Dionisie Mitrofanovici, „luminător sătesc”, despre copiii şi tinerii satelor, care, deşi sfâşiaţi de dorul de părinţi şi leagănul copilăriei, au plecat la şcoli în oraşele Cernăuţi, Suceava, Rădăuţi şi au ajuns oameni învăţaţi, instruiţi şi educaţi în iubire de neam.
A scris despre ziarul „Glasul Bucovinei”, pe care-l considera „îndrumătorul prevăzător al vieţii publice din Bucovina”. A făcut referiri la înnoirile pe plan cultural, economic, financiar, bisericesc şi politic realizate la “îndemnul oamenilor cugetători cu serioasă pregătire ştiinţifică adunaţi în jurul ziarului Glasul Bucovinei“ - V. Plăvan, Boabe de lacrimi, 1936.
Dar cel mai mult a scris despre dezrădăcinare, despre suferinţa şi lacrimile tăcute ale celor ce şi-au lăsat în urmă vatra şi toloaca, căutând în zadar „mlădiţe de săcară”, scene din vremurile de bejenie ale ultimului război trăit, a vieţii româneşti din Bucovina din timpul stăpânirii străine.
„În cursul celor 13 ani de muncă în redacţia ziarului „Glasul Bucovinei”am stăruit pentru întărirea elementului de baştină aici în Bucovina, pe temeiul credinţei străbune în Dumnezeu, în cinste, corectitudine şi mai ales în jertfă neprecupeţită pentru interesele superioare ale Statului. M-am încredinţat că meşteşugul scrisului zilnic mistueşte puterile omului mai mult decât alte îndeletniciri.” - V. Plăvan, Boabe de lacrimi, 1936
Având un condei iscusit şi ascuţit, prezentând trivialitatea vieţii în condiţiile revărsării „puhoaielelor” străine care au subjugat şi oprimat populaţia românească a stârnit ura şi duşmănia celor care nu vroiau binele ţării. A suportat rigori şi umiliri, a înfruntat suferinţa pentru împlinirea idealului. “Avocatul şi ziaristul Vasile Plăvan, întoarce lutului ce a fost a lutului, - iar veacului celui fără sfârşit un suflet nepătat. Dumnezeu Atotputernicul deie odihnă de rai acestui om care n-a avut parte decât de suferinţă în blânda-i trecere prin văile de resemnare ale vieţii“ - Glasul Bucovinei, nr.5535 din 26 ian.1939
Deşi a fost un neobosit şi vehement luptător pentru binele românilor din Bucovina, era un bărbat generos şi prietenos: „Blând cu cei netrebnici, conciliant cu cei răi şi ignobili, blajin faţă de toţi hulitorii şi certătorii de profesie şi iertător faţă de toţi cari l-au nedreptăţit sau persecutat şi l-au jignit, Vasile Plăvan a fost întrega lui viaţă un îmblînzit fanatic al idealului şi în acelaşi timp o nefericită victimă a credinţei lui sufleteşti că oamenii sînt mai buni decât se învederează în josnicia lor de toate zilele.” - Ziarul „Suceava”, nr. 20, din 27.ian.1939, din Cernăuţi.
Avocatul Vasile Plăvan “a fost un entuziast şi un idealist de o aristocratică nobleţe sufletească, de distincţie morală, de bunătate şi necuprinsă omenie. La 49 de ani s-a stins, lăsând în urmă o luminoasă pildă de virtute, un nume de o rară puritate şi un exemplu de adevărat românism” – Mariana Gurza, Destine umbrite, 2008.
Vocile celor care l-au cunoscut cu adevărat au vorbit cu admiraţie, căldură şi respect, conturând şi confirmând autenticul portret al lui Vasile Plăvan. „Vasile Plăvan a fost un om întreg în numeroasele ipostaze profesionale ale sbuciumatei sale vieţi, epuizându-şi treptat resursele vigoarei, energiei şi a sănătăţii sale spre a fi doborât în cele din urmă de mistuitoarea suferinţă a trupului său, vlăguit de toată gama durerilor fizice şi sufleteşti”- Ziarul „Suceava”, nr. 20, din 27.ian.1939, din Cernăuţi.
Prin întreaga sa viaţă şi activitate a lăsat neamului o moştenire de preţ: “Anii de muncă prestată, zi de zi, în coloanele acestui Glas al Bucovinei, - ani grei ca povara unui munte pe sub care trebuie să răzbaţi cu condeiul muiat nu atât în cerneală, cât mai ales în suflet şi în sânge, sunt cea mai frumoasă moştenire pe care redactorul-şef Vasile Plăvan o lasă presei noastre provinciale” - Glasul Bucovinei, nr.5535 din 26 ian.1939.
Pentru toate meritele şi sacrificiile făcute pentru binele ţării şi a românilor “Mult regretatul defunct [Vasile Plăvan] fiind decorat cu medalia “Regele Ferdinand! “cu spadă” pe panglică, onorurile au fost date de către un pluton din Reg. 4 Pionieri” - Glasul Bucovinei, nr.5536 din 27 ianuarie 1939.
Simţind seva neamului din care se ridică, poeta Mariana Gurza, cu o dorinţă fierbinte de a face restituiri în memoria unchiului său Vasile Plăvan cercetează o parte din documentele referitoare la personalitatea acestuia. Prin revenirea şi aplecarea pioasă asupra vieţii şi activităţii gazetarului completează biografia cu detalii, cu sublinieri refiefate de trăsături, cu contribuţii esenţiale la destinul bucovinenilor epocii sale. Toate acestea ne conving că a fost „un om cât o... Epocă Istorică. Un om cât sufletul neamului” - Mariana Gurza, Destine umbrite, 2008.
Într-o ediţie îngrijită şi prefaţată de poetă apare lucrarea lui V. Plăvan, intitulată „Boabe de lacrimi”, la editura Carpathia Press, 2007, cu sprijinul şi susţinerea necondiţionată a cărturarului Artur Silvestri. Acest lucru nu este incidental, ci este o cuprindere a unui program amplu al Asociaţiei Române pentru Patrimoniu de a aduce în lumina lecturii „Cărţi ce puteau să nu existe” prin revista „de autor” „Floarea Darurilor”.
Este un truism a spune că nimic nu este întâmplător. În luna noiembrie sunt comemorate două mari personalităţi ale neamului: 120 de ani de la naşterea lui Vasile Plăvan şi un an de la trecerea în eternitate a scriitorului şi filosofului Artur Silvestri. Acesta s-a preocupat îndeaproape de reparaţia morală a numelui şi personalităţii lui Vasile Plăvan prin reconsiderarea vieţii, activităţii şi operei gazetarului.
Destine asemănătoare, vieţi de zbucium datorate iubirii lor nemărginite faţă de neam şi ţară, cu „doriri de bine” pentru toţi românii de pretutindeni, cum spunea Artur Silvestri, dar din păcate, cu un apus prematur pentru amândoi. Soarele lor s-a ascuns prea devreme, după un munte de griji şi zbateri. Însă stelele lor strălucesc peste timp, peste vremuri şi peste locuri. Lumina lor, spiritul lor vor fi veşnic vii pentru multe generaţii.
Împlini-se-va visul, idealul acestor mari bărbaţi români! Fie ca tineretul să se apropie mai mult de istoria neamului, să discearnă adevărul de minciună, de fals şi cu luciditate să acţioneze numai în interesul poporului, al românilor de pretutindeni şi al României.
“Să nu uităm nimic din ceea ce au făcut cei din rudenie cu noi!”, spune renumitul om cu o cultură enciclopedică, Artur Silvestri într-un interviu la Radio Timişoara.
Să nu-l uităm pe VASILE PLĂVAN!
Să nu-l uităm pe ARTUR SILVESTRI!
Să nu ne uităm adevăraţii bărbaţi ai neamului românesc!
Să adăugăm numele lor în cartea de onoare şi de suflet a neamului!
Înclinându-mă în faţa culturii enciclopedice a profesorului universitar doctor Artur Silvestri, las să glăsuiască încă odată ceea ce a gândit, a simţit şi a aşternut pe hârtie despre Vasile Plăvan, considerându-l
UN SLAVICI DE BUCOVINA
“Indiferent dacă este o restituire cu greutate sau o completare de întreg cultural prin alăturarea tuturor producţiilor exprimate, „Boabe de lacrimi“ de Vasile Plăvan îngăduie o discuţie obligatorie (care, însă, nu se face la noi) în materie de istoriografie literară şi de acces la documentul original. Căci, de fapt, deşi acesta este un „caz“ de scriitor uitat şi cu operă risipită din ignoranţă, nepăsare ori rea-voinţă, „canonul semi-uitării“ pare că s-a impus într-un mod şocant în această literatură care nu-i capabilă nici până astăzi să aibă măcar un singur autor cu ediţie de „opere complete“ aşa cum pretutindeni în societăţile aşezate este normă nediscutabilă. Arareori doar câte un spirit scormonitor ori sentimental reciteşte cărţi vechi ce abia dacă se mai ţin în cotoare sau răsfoieşte ziare şi reviste din vremuri parcă antice şi mai descoperă câte un nume, câte o creaţie fără „cotă“ ori idei rămase fără descendenţi; şi se miră. Acum, „restituirea“ nu apare întâmplător ci îi aparţine Marianei Gurza care, fiindu-i „rudenie“, ilustrează tipologia „urmaşului veghetor“, rară şi ea la noi, unde uitarea şi risipa au devenit regulă de fier şi atitudinea cea mai răspândită. La drept vorbind, Vasile Plăvan merită o ediţie nouă şi poate că în viitor chiar şi o ediţie integrală dacă năzuinţa de a nu-i lăsa numele să revină în penumbră de unde iese acum, se va însoţi şi de un efort bibliografic nu de tot mărunt. Dar va fi nevoie de căutări în revistele bucovinene de acum aproape un veac şi poate, dacă va interveni şi norocul, de investigaţii lungi şi anevoiase în arhive unde adeseori trebuie căutat acul în carul cu fân.
„Boabe de lacrimi“ confirmă un „autor de epocă“. Proza lui este în chip izbitor sămănătoristă, eticistă şi „iorghistă“, arătându-ne un fel de Slavici de Bucovina însă mai degrabă un Slavici de „Popa Tanda“ decât cel din americanismul „Morii cu Noroc“. Această constatare se impune. Însă perspectiva curentă ce dispreţuieşte astfel de producţii sub cuvânt că ar fi „primitive“ şi ilustrând un ţărănism înapoiat trebuie înlăturată. Originea ei este, însă, surprinzătoare căci deşi aşezat în categoria „dosarelor clasate“, sămănătorismul nu cunoaşte până astăzi chiar decât examinări ideologice şi contestaţii doctrinare (ce vor trebui şi ele explicate cândva) şi nici o analiză de perspective estetice şi de integrări în evoluţii de ansamblu. Cine se va încerca în această materie va întâlni, totuşi, realităţi neobişnuite de unde s-ar putea să rezulte altfel de legături cu producţiunile anterioare sau cu cele ce i-au urmat căci „sămănătorismul“ se va înţelege cu vremea drept o viziune antropologică, a omului pur şi a „bunului sălbatic“, anticipând un fel de ecologie care astăzi dacă ar fi cunoscută ar avea adepţi şi susţinători. Scenele etnografice fără cine ştie ce însemnătate estetică, invocate frecvent în felul argumentelor de scăzământ, nu sunt însă înţelese cu lărgime şi bineînţeles că se greşeşte.
Esteticeşte, acestea sunt mai degrabă scheme de pictură settecentescă, traducând o viziune de Fragonard de sat ce pictează viconţi în iţari şi momente de calendar al unei realităţi stilizate şi epurate de incidental prin reducerea la canonic. Acelaşi utopism de umanitate idealizată apare şi aici, deşi materia este diferită. „Se făcea că Radu se întorcea din ţarină pe cărări umbrite de spice de săcară îndoite. Amurgul se lăsase peste sat. Holdele erau trecute de pieptul omului. Bătute alintat de zefir, se legănau încet într-un susur molcom. Cârduri de vite veneau de la păşune, mugind prelung ca să spargă tăcerea satului. Dintre ogoarele încărcate de roadă se desprindea, ca un farmec sfânt, doina ciobanului care şi-a pierdut turma. O cânta din fluer flăcăul Toader Căprarul care se întorcea de la lucru cu carul cu boi. Cum în tot satul nu se găsea flăcău care să cânte doina ciobanului cu şartul lui Toader Căprarul, bătrâni şi tineri se topeau în admiraţie pentru flăcăul acesta care tălmăcea cu foc jalea acestui cântec apucat din bătrâni.Valurile doinei pline de alean se revărsau peste sat şi fetele se adunau botei şi rămâneau în loc prăpădite ca să asculte cu ochii în lacrimi glasul fluerului. La rădăcina tufanilor din pădurici, licuricii îşi îmbiau lumina miraculoasă, podoabă cerească prinsă pe hlamida violetă a amurgului. Era atâta voe bună în sat şi atâta mulţumire…“
Dar prozatorul nu era un „sămănătorist“ iar adaosurile faţă de „sămănătorismul“ clasic, de altminteri până astăzi rău înţeles şi condamnat în doctrină fără nici măcar o idee de examen în sfera valorilor estetice, există şi au importanţa lor. Întâiul ar fi stratul de atitudini cu străvechime şi invocând reminiscenţe de arhaicitate ce nu sunt nici simplificări şi nici desen decorativ fără conţinut. O reverie a sufletelor candide se observă adeseori iar semnele originarului apar din toate părţile şi se impun. Secera totemică, satul mitic, „soroacele“, ursita, mulţimea de superstiţii, de frici de neolitic şi de reacţii codificate se includ aici dar în felul unui „sadovenism congenital“ al literaturii române care în alte părţi s-a dezvoltat în creaţie indigenistă şi în „realism magic“ sud-american. Prozatorul nu înaintează însă în această direcţie. El picură în substanţa lui afectivă multă doctrină şi element de tradiţie regională cultivată într-un chip aproape secret, ca şi cum ar constitui „cărţile sacre“.
„Eminescianitatea“ se impune ca atitudine şi se confirmă până şi în evocările „drumului de fier“ văzut deopotrivă în felul „Doinei“ dar şi al lui Sadoveanu, ca un agent coroziv al alienării şi al „sfârşitului poveştii“.
Însă „eminescian“ este şi presentimentul dramei colective, descrierea „încercărilor“ ce cuprind un popor care parcă a traversat deşertul simbolic dar nu s-a ridicat încă mai sus de „blestemul sub-istoriei“. Acesta este regimul de „supus austriac“, o invenţie modernă ce pune laolaltă într-o mixtură de neînţeles atât pe „cives“ cât şi pe „foederatus“, pe cetăţean şi pe barbar. Observaţiile au, în această temă, ceva implacabil deşi se aşează până azi într-o linie de sursologie eretică, mai cu seamă atunci când se invocă „măsurile sistematice pentru strâpirea elementului românesc“ şi, prin aceasta, o „păgânizare“ înţeleasă astăzi mai bine când tradiţia „amestecului“ pare a triumfa. De altminteri, „babelismul“ de imperiu în amurg se întrevede pretutindeni, acesta fiind, de fapt, „cernăuţismul“ elogiat de unii apologeţi recenţi, prea de tot ignoranţi în materie însă predispuşi a face agitaţie şi prozelitism pentru un „multiculturalism“ neconţinutistic.
Accentul acestei literaturi este eticist şi doctrinar, cultivând un rousseauism etnic izbitor. Dar şi aici pătrund scene din tablourile de viaţă cotidiană, litografii şi decor. Câteva din aceste creaţii cu gen indistinct, unde memorialistica se alătură cu proza etnografică, sunt memorabile nu atât prin forţa de a evoca portretistic ci prin document de viaţă istorică şi prin atitudinea ce defineşte rostul omului în univers. „Modelul“ şi „exemplul“ sunt aici capitale şi constituie, mai cu seamă prin mica bijuterie eticistă „Dionisie Mitrofanovici“, punctul cel mai înalt al creaţiei acestui autor de „portrete morale“ şi de apologuri de uz didactic, mai degrabă însă apte a fi citite „în prispa bisericii“.
În fond, Vasile Plăvan era un cărturar de speţă practică, în tradiţie bucovineană unde ştiinţa de carte nu a condus la un gen contemplativ. Era, deopotrivă, un om citit (evoca între altele pe Carlyle, al cărui messianism al „omului mare“ presimţit şi de Alexandru Haşdeu, îi va fi plăcut) şi „cu formula vie“, având înţelegere a vieţii, pătrunzător. Iar dacă i s-ar fi îngăduit să se exprime cu lărgime şi în etape lungi, poate că ar fi devenit şi un scriitor ce contează căci avea un talent simţit printre rânduri, între altele şi prin aceste pagini de linişte buzzatiană, de felul celor din „Deşertul Tătarilor“. „Cum păşeam pe drum, un cântec frumos a-nfiorat tăcerea serii ce se lăsase de-abinelea. Cântecul venea din sus, dinspre ţarină, şi se desluşea din ce în ce mai bine. Era atâta duioşie în el, atât alean stingher, că m-am oprit locului să-l ascult. Se cunoştea că nu era cântec românesc. Rusoaice veneau cu sapa de-a umăru de la praşilă. Un ciopor de fete se desfăşurase de-acurmezişul drumului şi se mişcă alene cântând în două voci, prin mijlocul satului. Eşeau femeile la porţi de ascultau împietrite acel cântec de jale.
Cântecul de mult se pierduse în vale ci eu tot stam pe loc ascultând melodia ce-mi rămase în auz. Şi multă vreme m-a urmărit acea vrajă a cântecului de stepă. Se născuse în pustiul stepei, căci trăgănările lui prelungi şi stridente aminteau imensitatea stepei cu monotonia obositoare. Acolo pe stepă, în cântece de acestea îşi varsă amarul inimii cazacii. Şi cum vremurile au urzit ca straja Moldovei de la Nistru să dea până la Prut, lăsând cu nestânsă durere o parte din hotar în sama străinului, acesta hâlpav s-a sforţat să dea cu sila acelui colţ de Moldovă tiparul său, felul de viaţă al său.
Dar duhul acelora cari dorm somnul de veci în acel pământ, s-a împotrivit opintirilor duşmanului. Şi cu toate că acesta a gospodărit, după năravul său, un veac şi mai bine între Prut şi Nistru, nimic nu l-a ispitit pe Moldovean să-şi schimbe datinile. Moldoveanul legat de glie a rămas acelaş. Cântecul său de jale nu l-a dat pe cântecele ruseşti.
De departe, din fundurile Ucrainei, luna îşi arăta discul roşu, învăluind în taină satul. La tabăra de lângă cetate soldaţii dorm în jurul vetrelor de foc. De undeva se desprinde o doină oltenească, zisă din caval. Nimic nu se mişcă, drumurile sunt pustii, doar vre-un câine latră din când în când. Pe coama cetăţii Tighina, mândru, cu arma la umăr, păşeşte soldatul român: straja Moldovei e iar la Nistru!“
ARTUR SILVESTRI, martie 2007

Material furnizat de către Vasilica Grigoraș - Biblioteca Județeană Vaslui
Posted on 12:05 / 0 comentarii / Read More

marți, 3 noiembrie 2009

In Memoriam - Artur Silvestri

ARTUR SILVESTRI ŞI-A PREGĂTIT VEŞNICIA

30 Noiembrie - zi sfântă pentru ortodoxie, pomenirea Sfântului Apostol Andrei cel întâi chemat, primul propovăduitor în părţile Mării Negre cele dinspre răsărit a învăţăturii lui Hristos Mântuitorul nostru.
30 Noiembrie 2008 – zi de doliu în sufletele românilor prin trecerea în eternitate a scriitorului, filosofului, istoricului şi criticului literar, cărturarului cu o cultură enciclopedică ARTUR SILVESTRI.
Familia îndurerată anunţa că „Sufletul lui bun şi blând a urcat în împărăţia îngerilor”, însă aşa cum minunat spune poeta Mariana Gurza, cărturarul şi-a pregătit „DRUMUL LIN SPRE VEŞNICIE” aici pe pământ, alături de românii care l-au cunoscut şi preţuit.
Da, şi-a pregătit veşnicia prin modul în care a trăit;
Da, şi-a pregătit veşnicia prin tot ceea ce a simţit şi a gândit;
Da, şi-a pregătit veşnicia prin ceea ce a scris, dar mai ales prin ceea ce a dăruit.
Asemenea celebrului inventator Justin C., cărturarul Artur Silvestri ştia că „Nu forţa sau tehnologia sunt importante. Nu banul e important. Spiritualitatea!” Ceea ce a realizat pe plan cultural şi spiritual a dăruit spre cunoaştere, spre îmbogăţire spirituală semenilor săi.
Spiritul lui Artur Silvestri este prezent la Vaslui, în România şi în lume. Aceasta nu este o metaforă. Nu este o afirmaţie gratuită sau de circumstanţă, ci o realitate. În susţinerea acestei afirmaţii voi aduce argumente palpabile, bazate pe documente.
Artur Silvestri, ca mare om de cultură şi de bibliotecă era convins că învăţătura şi cartea nu pot trăi, nu pot exista şi, mai ales nu pot dăinui în afara bibliotecilor, în lipsa cititorilor.
Prin generozitatea sa, Artur Silvestri, în calitate de membru fondator al Asociaţiei Române pentru Patrimoniu Imobiliar, Cultural şi Istoric a donat Bibliotecii Judeţene „Nicolae Milescu Spătarul” din Vaslui un număr însemnat de cărţi. De acest gest s-au bucurat multe alte biblioteci româneşti din ţară şi din străinătate.
Îmbucurător şi lădabil este faptul că spiritul bun şi generos este o permanenţă a urmaşilor din familie şi a celor spirituali care continuă donaţiile către instituţiile de cultură.
Donaţia primită de Biblioteca Judeţeană Vaslui cuprinde circa 40 de titluri de cărţi semnate Artur Silvestri (eseuri, cronici literare, monografii, povestiri, în limba română, franceză, engleză, germană, rusă) şi un număr important de lucrări ale altor autori, în editarea cărora are o contribuţie intelectuală de preţ. Nu numărul acestor volume este important, ci conţinutul lor ideatic şi mesajul transmis românilor prin cuvinte de învăţătură întru sporire în credinţa ortodoxă, iubire de semeni, de neam şi ţară. Prin acest tezaur livresc ne sinţim mai bogaţi spiritual, pentru că în elaborarea lucrărilor sale Artur Silvestri a căutat, a cercetat, a scris cu talent şi pasiune, a făcut restituiri biografice ale unor mari personalităţi româneşti şi ale operelor acestora.
Vocea şi spiritul, slova şi înţelepciunea lui Artur Silvestri nu se vor stinge, ci vor dăinui prin cărţile sale, prin cititorii săi, din generaţie în generaţie. În această lume hipnotizată de „virtuţile” ecranului, de imagine ca informaţie transmisă, cuvântul scris este mai mult decât necesar, cărţile scrise cu multă ştiinţă de carte şi mult suflet sunt vitale pentru existenţa noastră ca indivizi şi ca naţie.
Creându-se şi construinde-se pe sine ca intelectual, Artur Silvestri a dat naştere unei mişcări cultural-spirituale, care continuă modul de a gândi şi acţiona al mentorului, al profesorului, al celui care este simţit ca fiind „candela inimii”. Spiritul său înseamnă luciditatea analizei vremurilor în care trăim, a istoriei ţării şi neamului, discernerea esenţialului de neesenţial, adevărului de falsitate.
Artur Silvestri a cunoscut şi relevat modele umane spirituale româneşti, nu a apelat la „modele de împrumut”, iar la rându-i este şi va fi un model autentic. În România de astăzi avem mare nevoie de modele. Trebuie să dărâmăm mitul şi mirajul Occidentului, a libertăţii prost înţelese, a împrumutului fără discernământ şi să încercăm diminuarea, dacă nu este posibilă eradicarea relelor intenţii de a distruge identitatea culturală şi spritituală românească.
Consideră ortodoxia ca fiind „o spiritualitate a modelelor realizate... Ele sunt tradiţie vie, veche şi nouă, adaptată, contemporaneizată” în Modelul şi memoria - Mitropolitul Antonie Plămădeală în efigie.
S-a scris şi se va mai scrie despre cărturarul Artur Silvestri, va fi iubit şi respectat peste tot acolo unde scriitura sa a ajuns.
Cu ocazia apropiatei lansări a cărţii „Între două lumi” a scriitorul australian Ben Todică, fiul al Vasluiului prin naştere, vom organiza o expoziţie în memoria scriitorului Artur Silvestri. Datoria şi obligaţia morală a bibliotecilor de a acorda atenţia cuvenită marilor intelectuali ai neamului ne determină, ca printr-un gest modest să încercăm să facem cunoscute numele, formaţia sa de cultură enciclopedică, personalitatea sa marcantă în cadrul culturii româneşti şi internaţionale, prin sensibilizarea, familiarizarea publicul vasluian şi invitaţia acestuia la lectura şi cunoaşterea operei lui Artur Silvestri.
Plecat spre ceruri, în Împărăţia Domnului, într-o zi de toamnă târzie, 30 noiembrie 2008, va rămâne în sufletul şi memoria cititorilor, a românilor de pretutindeni UN SPIRIT VIU al culturii şi spiritualităţii româneşti.
Un gând de pioasă amintire de la Vaslui.
Vasilica Grigoraş,
Posted on 22:54 / 0 comentarii / Read More

Destine umbrite


MARIANA GURZA – POETA CU SUFLET DE ÎNGER

Prin bunăvoinţa scriitoarei Mariana Gurza, în octombrie 2009 a intrat, cu titlu de donaţie, în colecţiile Bibliotecii Judeţene „Nicolae Milescu Spătarul” din Vaslui un exemplar din cartea Destine umbrite, apărută la Editura Atticea, Timişoara, 2008.
Lecturând cartea m-am dus cu gândul la ceea ce spunea Sfântul Antonie: „Dacă vom privi cu băgare de seamă şi vom descrie, fiecare după putinţă, faptele şi mişcările sufletului nostru, ca şi cum ni le-am dezvălui unul altuia, putem fi siguri că, din ruşinea de a fi cunoscuţi în întregime, vom înceta de a mai adăposti în inimă ceva necurat.”
De obicei, trăirile şi mişcările sufleteşti le păstrăm fiecare în unghere ascunse ale minţii şi inimii noastre. Oamenii duc vieţi de tăcută disperare. Cei care au avut experienţe dintre cele mai triste pot dobândi şi manifesta compasiune, pot dărui înţelegere şi iubire. Astfel se îmbunătăţesc şi se îmbogăţesc duhovniceşte şi prind puterea şi înţelepciunea de a dezvălui amarul şi tristeţea. Acest lucru încearcă şi reuşeşte, cu măiestrie şi pioşenie, Mariana Gurza în cartea ce poartă un titlu atât de sugestiv Destine umbrite. Întâlnim aici mărturisiri şi confesiuni veridice despre fragmente din viaţa sa şi a altor semeni, umbrite de vicisitudinile istoriei, de întunericul minţii şi micimea sufletului unora sau, pur şi simplu, de încercări ale destinului. De asemenea, autoarea ne prezintă bucuria trăirii întru Hristos, într-o Românie binecuvântată de Dumnezeu, Care, după opinia sa este Român.
Spiritul cărţii Marianei Gurza lucrează pentru realizarea unui minus de durere, a unui minus de nepăsare şi egoism şi a unui plus de înduhovnicire.
Lucrarea este alcătuită din 4 capitole: I. Spiritul locului, II. România tainică, III. Feţe bisericeşti, IV. Sărbători în clepsidră.
Sensul principal al primului capitol este nevoia de identitate a fiecăruia dintre noi. Autoarea consideră că pentru a-ţi cunoaşte identitatea este nevoie de căutare, raportare şi întoarcere întotdeauna la rădăcini: „Există un mister al cerului. Un dans al norilor. Un limbaj discret fără cuvinte între mine şi restul lumii încremenite în taină. O legătură sfântă pornind de la rădăcini la cer, de la străbuni la mine, de la acel loc mirific al părinţilor mei spre sufletul meu fremătător”.
Căutarea după 1990 a propriilor rădăcini a înălţat-o spiritual. Descoperindu-şi obârşia, a căpătat şi propria-i identitate. E drept că nu a găsit răspunsuri, aşa cum şi-ar fi dorit la toate întrebările. De ce? Pentru că acestea se află în afara oricăror raţiuni, a oricărei logici umane. Însă a realizat un lucru esenţial. Descoperind-şi filonul familiei, arborele genealogic, i s-au mai potolit dorurile de tată, de moşi şi strămoşi, de neam şi a căpătat putere sfântă de a înfăptui câte ceva în memoria înaintaşilor. Neastâmpărul interior de a-l descoperi şi cunoaşte pe unchiul Vasile Plăvan - avocat, publicist, gazetar, a motivat-o să scotocească continuu prin cărţi, publicaţii periodice şi alte documente, dar să şi discute cu diferite persoane care ştiau câte ceva despre el. Descoperă astfel informaţii despre viaţa şi activitatea lui Vasile Plăvan, despre lucrările sale, despre moartea prematură la numai 49 de ani. Marele Om Vasile Plăvan a luptat pentru unirea românilor din Bucovina, vorbind şi revoltându-se pentru toate faptele privind dezrădăcinarea românilor din locul naşterii şi strămutarea pe pământul aceleeaşi ţări, dar ei fiind consideraţi străini. Mariana Gurza reuşeste să facă o restituire a memorie sale prin publicarea lucrării „Boabe de lacrimi” a unchiului său.
Al doilea capitol al cărţii este o mărturisire de credinţă şi izvor de bucurie duhovnicească: „Da, îmi iubesc ţara! Un sentiment înălţător! Îmi iubesc neamul! Îmi sunt dragi munţii, apele, pădurile şi oamenii. Avem o ţară minunată şi refuzăm să o vedem dincolo de aparenţe. Dumnezeu este Român. Aşa îl simt. Dumnezeu ne va ţine de mână aşa cum a făcut-o de ani. Nu ne va lăsa să risipim istoria, tradiţia, credinţa noastră ortodoxă”.
În acest capitol, scriitoarea aduce un „Argument” inspirat povăţuindu-ne că, numai prin „Identitate şi valoare” vom putea scrie o „Epistolă” cu „Ţara în suflet”. „Clipa sacră, în loc sacru” se întâlnesc pe „Piatra nestemată a Moldovei” şi prin „Metania Cuviosului Peon Sihastrul” vom nădăjdui să ajungem „Spre rădăcini spirituale” pentru a evita „Insomnii cu întrebări”.
Şi cum altfel ne-am putea păstra identitatea de neam, ţară, limbă, dacă nu printr-o biserică sfinţitoare şi lucrătoare. În bisericile şi mănăstirile cu adâncime de zile şi trăire, sau în cele mai nou zidite şi sfinţite, slujesc sfinţi părinţi, despre care povesteşte cu evlavie şi smerenie Mariana Gurza în capitolul „Feţe bisericeşti”. Întâlnirea autoarei cu sfinţii părinţi români (arhimandrit Arsenie Papacioc, arhimandrit Iustin Pârvu, mitropolit Antonie Plămădeală, mitropolit Nestor Vornicu, arhimandrit Ciprian Zaharia, protoiereu stavrofor Milovoi Stoin ş.a.) au sporit-o în credinţă şi iubire, iar din acestea dăruieşte la rându-i celor care vor dori să se aplece asupra cărţii domniei sale.
Şi parcă, nu ar fi atât de armonios alcătuită lucrarea Marianei Gurza, dacă nu şi-ar fi dezvăluit, în ultimul capitol al lucrării sale, trăirile duhovniceşti cu ocazia celor două mari sărbători ale creştinătăţii: Învierea Mântuitorului nostru (Sfintele Paşti) şi Naşterea Domnului Iisus Hristos (Crăciunul). Spiritul acestor sărbători la români este profund, ne îmbie la iertare şi iubire, la pregătire pentru a primi lumină în sufletele noastre şi a lumina la rându-ne. „O lumânare nu pierde nimic dacă aprinde altă lumânare”. Autoarea, ea însăşi o rază de lumină gata oricând să ajungă la sufletele celor care au deschiderea de a cere şi a primi lumină.
Cartea prezintă o vizibilă armonie a sufletului său cu lumea, cu semenii, dar şi cu Dumnezeu. Proza Marianei Gurza are aceeaşi muzicalitate şi culoare ca şi poezia sa. Volumul Destine umbrite, asemenea poeziilor sale, este un cântec care mângâie şi alină sufletul, este lumina discretă care te acoperă de speranţă şi bunătate.
Lucrarea Destine umbrite nu trebuie doar citită, ci este ca o carte de rugăciune, pe care s-o ai permanent la căpătâi. Are rol mesianic, de a dechide drumuri noi, de a îndrepta pe cei rătăciţi pe calea dreaptă şi adevărată, aduce cititorului o clipă de uitare de sine, un zâmbet sau o lacrimă de înduioşare pentru suferinţele altora.
Citind cartea, putem cunoaşte sufletul autoarei. Cunoscând un suflet înălţător, putem prinde aripi pentru a ne înălţa noi înşine, pe aceeaşi cale: apropierea de Dumnezeu, sporirea în credinţă, dobândirea smereniei şi a adevăratei iubiri, a păcii inimii. Este o carte de profundă revelaţie.
Acest volum este o sinceră călătorie în spiritualitatea românilor de ieri şi de mâine, prin trăirile de azi, durabilă în timp şi spaţiu. Este este o pledoarie convingătoare pentru însuşirea şi interiorizarea adevăratelor valori umane, spirituale. Este un fel de fir al Ariadnei pentru ieşirea din imensul labirint pe care-l reprezintă viaţa noastră actuală prin care rătăcim fără noimă.
Se cuvine să spunem câteva cuvinte şi despre autoarea volumului Destine umbrite. Poetă şi scriitoare, cu 8 volume publicate, care s-au bucurat de cronici generoase bine meritate. Arta scrisului este pentru Mariana Gurza un mod de viaţă, un motiv de bucurie şi împlinire. Tematica abordată în scrierile sale se desprinde din viaţa umană dar şi din planul ceresc, iar inspiraţia este divină.
Este un fin psiholog, un „cititor” al stărilor sufleteşti ale oamenilor, „scanează” repede şi bine omul. Fire blândă şi îngăduitoare, are darul de a pătrunde în cutele cele mai ascunse ale sufletului omenesc. Un suflet bun, îngeresc de bun şi de o modestie aşa de atrăgătoare încât oricine se apropie de ea se simte prins în mrejele unui farmec nespus, aproape ireal de frumos.
Dacă o cunoşti pe Mariana Gurza, de la început îţi poţi da seama că este o persoană foarte bogată sufleteşte. În timp, cu migală, răbdare, smerenie şi multă râvnă, şi-a construit „o făbricuţă de gânduri bune”, precum spunea Cuviosul Paisie Aghioritul. Însă ceea ce este înălţător, este faptul că aceste gânduri le oferă semenilor săi, astfel ele fiind „sămânţa” care poate rodi în mintea şi sufletul celor care o primeşte, dar este adevărat că, această rodire, depinde de „pământul” în care a ajuns. Astfel poţi învăţa de la autoarea Mariana Gurza că atât culmile cât şi văile parcurse în viaţă se află sub binecuvântarea Domnului.
Ştim cu toţii că empatia este rar întâlnită în zilele noastre. Trecem liniştiţi pe lângă oameni cu diverse nevoi, necazuri, lipsuri, cu dureri trupeşti şi sufleteşti fără să reacţionăm. De la o simplă răsfoire a cărţii, orice cititor, şi cel avizat şi cel mai puţin cunoscător al tematicii abordate, va observa empatia autoarei faţă de semeni, aceasta fiind una dintre virtuţile sale. Empatizând cu personajele reale ale cărţii, Mariana Gurza demonstrează că se cunoşte foarte bine pe sine, însă îi cunoşte şi pe ceilalţi, are capacitatea şi abilitatea de a intra în relaţie cu semenii, de a „intra în pielea lor” şi se comportă în consecinţă. Astfel nu intră cu bocancii în gândurile şi sentimentele celorlaţi, ci dimpotrivă îi ascultă, îi înţelege, îi mângâie şi în măsura în care poate îi ajută.
Pentru Mariana Gurza, nu este suficient doar să cunoască şi să emane compasiune pentru nevoile oamenilor, ci gândul bun trece la faptă. A încurajat şi ajutat tineri poeţi şi scriitori să-şi publice şi să-şi lanseze cărţile. Este implicată în activitatea filantropică a Asociaţiei „Învierea” de la Biserica din Şuşenii Bârgăului, judeţul Bistriţa-Năsăud. Şi exemplele ar putea continua.
Aş putea conchide că virtuţile personale le-a transferat acestei cărţi. Aşa cum te simţi în preajma Marianei Gurza, tot atât de bine te simţi şi citind cartea, în care sunt îngemănate trăiri personale, reflecţii, meditaţii, experienţe de viaţă, asigurând cititorului pacea sufletească pe care ne-o dorim cu toţii.
“Şi, Doamne, această linişte, pare luminată de toate gândurile bune, privind-o c-un surâs pe micuţa Atticea cuibărită în sufletul meu... “ încheie minunat Mariana Gurza cartea Destine umbrite.

Vasilica Grigoraş
Posted on 22:53 / 1 comentarii / Read More

marți, 27 octombrie 2009

Festivalul Internațional de Gimnastică și Dans „Prietenia”, ediția a XXV-a


În perioada 16-18 octombrie 2009, Palatul Copiilor Vaslui, sub înaltul patronaj al Ministerului Educației, Cercetării și Inovării, a organizat Festivalul Internațional de Gimnastică și Dans „Prietenia”, ediția a XXV-a, în colaborare cu primăria Municipiului Vaslui, Inspectoratul Școlar Județean, Casa de Cultură „Constantin Tănase” Vaslui, Direcția Județeană Pentru Sport, Grupul Școlar „Ștefan Procopiu”, Grupul Școlar „Ion Mincu”, Școli, Colegiul Economic „Anghel Rugină”, părinți, prieteni, voluntari.
Sub deviza „Dansul unește oamenii”, la festival au participat formații din Bulgaria-Silistra, Republica Moldova-Chișinău, Ialoveni și din 25 de județe ale României (în total peste 1000 de copii). Evoluțiile participanților au fost la un înalt nivel artistic și au încântat publicul spectator.
Câștigătorii au fost toți participanții prin noile prietenii pe care și le-au făcut. Tuturor li s-au acordat Diploma Aniversară, Trofeul –25 de Ani -- , Monografia Municipiului Vaslui, Coșuri cu flori, etc.
La despărțire, cu toții și-au promis REVEDEREA în 2010 pe aceste dulci meleaguri încărcate de istorie ale voievodului Ștefan cel Mare,
Informează prof. Anușca-Dogdan Elena, directoarea festivalului.
Posted on 20:07 / 0 comentarii / Read More

luni, 26 octombrie 2009

BEN TODICĂ - „ÎNTRE DOUĂ LUMI”



Debutul editorial al autorului Ben Todică la editura Atticeea din Timişoara este începutul etapei de scriitor, pe care publicistul Ben Todică  a pregătit-o cu dedicaţie şi consecvenţă de-a lungul anilor, în diferite publicaţii periodice ale românilor din străinătate şi din ţară.
      Fiind convins că exerciţiul introspecţiei este necesar tuturor oamenilor, autorul a realizat acest lucru în cartea „Între două lumi”, cu obiectivitate în ceea ce-l priveşte şi dragoste şi dăruire faţă de ceilalţi. După propria-i mărturisire „Acum în această carte aş dori să fie câte ceva pentru tot omul şi, în special, exerciţiul de a privi înspre interiorul tău …”, Benoni Todică consideră „introspecţia” şi invitaţia la introspecţie ca un dar pe care ar dori să-l ofere cititorilor săi.
      Ben Todică dezvăluie în cartea sa o multitudine de preocupări intelectuale şi utilizează  o largă gamă de specii literare. Acestă  diversitate  este expresia unui stil dinamic care conferă  scriiturii sale eleganţă, expresivitate şi spontaneitate.
      Lucrarea este structurată în patru capitole: I. Identitate şi valoare; II. Nostalgii; III. Impresii şi prietenii; IV. Dialog între Două Lumi, şi este rodul acumulărilor şi evoluţiei culturale şi spirituale, al experienţei trăite de autor în cele două lumi (ţări): România şi Australia. În tot acest timp autorul a căutat continuu să observe, să cunoască temeinic viaţa şi s-o îmbunătăţească. Vorbeşte cu aceeaşi dragoste şi admiraţie, atât despre România, cât şi despre Australia, dar privite din unghiuri de vedere diferite. Din paginile cărţii aflăm informaţii despre istoria românilor, începând de la daci şi romani, cu argumente din istorici de renume pe plan internaţional: Marija Gumbitas şi Joseph Campbell. Autorul povesteşte cu deosebită mândrie despre ceea ce înseamnă Columna lui Traian construită de romani după cucerirea Daciei. De asemenea, citind această carte aflăm lucruri interesante despre Australia contemporană, dar şi despre băştinaşii săi, “aboriginalii”, cum îi place autorului să-i numească.
      Cartea „Între două lumi” este un izvor viu  de informaţii, cunoştinţe, atitudini, îndemnuri, ecouri, sentimente, emoţii, strigăte de bucurie, ori dimpotrivă, de revoltă. Cu măiestrie şi cu o putere de nebănuit scoate în evidenţă adevăratele valori umane, în general şi româneşti, în special şi ia atitudine faţă de cei care încearcă să nege sau să discrediteze acestea. Exemplu: După ce în „Dragul Meu Poet”, îi inchină poetului nepereche gânduri sublime pentru existenţa şi opera sa, urându-i să strălucească „ca un astru printre stele!”, în „Eminescu nerelevant” ia atitudine virulentă împotriva celor care îndrăznesc să afirme că marele POET nu mai este relevant.
      Corespondenţa inclusă în carte, nu face altceva, decat să contureze şi să completeze adevăratul profil moral şi uman al autorului. Scrisorile sunt, în aceeaşi măsură calde, prietenoase, sincere, dar concise, concentrând un bogat conţinut de idei.
      Prin includerea interviurilor în carte, autorul dovedeşte că stăpâneşte arta convorbirii, prezentânde-se publicului cititor în postura celui care intervievează, dar şi a intervievatului.
      Între textele încluse în această lucrare există un liant, pe cât de subtil, pe atât de puternic pentru că scrisul lui Ben Todică este atipic. El însuşi mărturiseşte acest lucru şi chiar este revoltat pe cei care pretind că trebuie scris într-un anume fel. Creaţia domniei sale nu este înghesuită în tipare, în canoane. Şi dacă cineva ar spune că totuşi este, acel tipar ar fi SUFLETUL său de ROMÂN, care este deopotrivă şi liantul întregii cărţi. De ce acest lucru? Pentru că ceea ce a scris a înmugurit, a înflorit şi a rodit mai întâi în sufletul său.
      În paginile lucrării transpar, în aceeaşi măsură smerenia şi demnitatea autorului. Smerenia se observă din modul în care se raportează la semenii săi, care au nevoie de înţelegere şi ajutor. Care-i este atitudinea faţă de aceştia? Îi observă atent, îi iubeşte necondiţionat, îi face cunoscuţi lumii. Demnitatea lui Benoni Todică este moştenită de la înaintaşi, dar şi cultivată prin educaţia primită în familia românului de rând, cu o mentalitate sănătoasă şi în şcoala românească a mijlocului de secol 20.  Autorul, nu numai că apreciază şi promovează adevăratele valori, dar sesisează şi minusurile oamenilor şi a ceea ce se întâmplă nefiresc în ţară şi în lume. Se revoltă faţă pe nedreptate, rea vointă, rea credinţă şi mai ales necredinţă. Ben Todică iubeşte oamenii, nu are nimic cu nimeni, ci cu faptele unora care nu au respect şi iubire faţă de semeni, de ţară şi neam.
      În cartea sa Todică ne învaţă, nu să evadăm din faţa greutăţilor, ci să ne confruntăm cu ele, să sesizăm şi să încercăm să schimbăm răul, să cultivăm binele. Şi asta pentru trezirea şi întreţinerea în cugetul românilor a sentimentului de dragoste adâncă, serioasă, demnă, nobilă de rădăcini şi obârşie. Această carte vrea să lumineze ici-colo porţiuni din destine individuale, dar şi destine colective (ale poporului român).
      Ceea ce face farmecul cărţii sale, este darul scriitorului de a relaţiona cu oamenii şi cu mediul în care trăieşte, de a-şi dezvălui potenţialul său sufletesc, artistic, scriitoricesc. Nimeni altul nu l-a descris mai fidel şi mai complet decât prof. univ. dr. George Anca “Şi eu te-am perceput, de la prima veste despre existenţa ta, drept un unicat, nu atât Ben Românul - Zorba Grecul, nici omul anului în Australia, dar un mister nemaidiasporean, de revenire la toate rădăcinile lumii prin rădăcinile româneşti”. Şi venind vorba de rădăcini, simt nevoia să precizez că Ben Todică are rădăcini moldoveneşti, este prin naştere moldovean. S-a născut în satul Iezer, comuna Puieşti din judeţul Vaslui, şi astfel, se explică harul şi darul povestirii. Trece uşor de la tonul melancolic faţă de meleagurile natale şi oamenii apropiaţi din vremea copilăriei, adolescenţei şi primei tinereţi, la tonul de satiră şi umor în prezentarea unor momente hazlii din viaţa sa. Asemenea lui Ion Creangă, povesteşte amintiri din copilărie, despre învăţătorul său: ”Scrisul a început pe o foaie de caiet de citire cu un toc şi o peniţă şi o grămadă de lacrimi şi palme după cap de la Mustaţă, învăţătorul nostru, care îmi dicta: „A” mare de mână, pleosc o palmă, „a” mic de mână, pleosc, şi iar lacrimi, liniuţă subţire în sus, liniuţă groasă în jos”... Şi „humorul moldovenesc” este la loc de cinste în însemnările sale „Cu această piesă am participat la bienala teatrală Ion Luca Caragiale... Am fost apoi în turneu prin împrejurimi, şi aş mai fi şi astăzi dacă nu aş fi fost luat în armată”.
      Benoni Todică spune că „locul unde te naşti este sfânt”. Îl înţelegem şi îl credem că aşa este. Deşi a plecat în jurul vârstei de cinci ani din satul natal, nu a uitat niciodată că acolo era o biserică, de care pomeneşte în corespondenţa noastră: “Singura mea dorinţă este de a vedea biserica din Iezer, dacă mai există, pentru că nu am văzut-o niciodată”. Este limpede dorinţa de a-şi revedea biserica din satul în care a văzut lumina zilei şi a primit binecuvântarea Domnului de a sfinţi locurile pe unde l-au purtat paşii.
      Aşa se explică faptul că oriunde s-a aflat, a trăit, a simţit, a gândit româneşte, permanent s-a raportat la locurile natale sfinte, la trăirea ortodoxă, la istoria şi spiritualitatea neamului. În cartea sa respiră chemarea bunilor şi străbunilor, începând de la daci şi romani până zilele noastre.
      Ben Todică este un „alpinist al cunoaşterii”. A învăţat şi a urcat continuu pe drumul, de cele mai mult ori abrupt, al cunoaşterii şi al creaţiei. Este un veşnic căutător şi descoperitor, iar ceea ce a învăţat, a descoperit şi a creat a oferit cu dragoste şi generozitate şi celorlalţi. Aceasta este măreţia sufletului şi valoarea operei lui Ben Todică, şi de aceea, vă recomandăm cu căldură lectura cărţii „Între două lumi”, apărută în colecţia „Spiritualitatea Românească de Pretutindeni”, iniţiată şi coordonată de autor.
Posted on 20:21 / 0 comentarii / Read More

duminică, 12 iulie 2009

Școală generală româno-canadiană în regiunea Grand Montréal

Forumul pentru Istorie,Cultură și Latinitate AGORA ROMAGNA LATINA - Canada, anunță intenția înființării unei școli generale Româno-Canadiene în regiunea Grand Montréal. Ițiativa se adresează românilor din Canada ce trăiesc în zonele Montréal, Laval, Rive Nord sau Rive Sud. În funcție de numărul de înscrieri și localizarea lor, cursurile se vor ține într-una dintre zonele mai sus amintite. Acestea vor fi conforme programei pedagogice obligatorii dată de Ministerul Educației din Québec. În plus, vor fi cursuri de engleză și limba, istoria și cultura română. Pentru că acest proiect este unul comunitar sunteți rugați să sprijiniți această inițiativă semnând petiția ce se găsește la următoarea adresă: http://spreadsheets.google.com/viewform?key=tWq6efcBoKWXAlHmUbejtkg&hl=ro

Pentru informații suplimentare sau oferte de parteneriate, sponsorizări și colaborări sunteți rugați să-l contactați pe domnul Serban Popa la adresa : ser_art_sp@yahoo.com .

Sursa (email): Ing. Daniel Constantin Manolescu, B.Sc, M.Sc. DrD. Teacher-Assistant, Faculté de Médecine/Nutrition, Université de Montréal

Coordonator principal - AGORA ROMAGNA LATINA- Canada.
Redactor Sef : STARPRESS CANADA,www.valcea-turism.ro

Redactor jurnal: ACTUALITATEA ROMÂNO-CANADIANĂ
Posted on 20:04 / 1 comentarii / Read More

miercuri, 24 iunie 2009

24 iunie - Sf. Ioan Botezătorul, patronul oraşului Torino

Ca în fiecare an, Torino se pregăteşte să-l sărbătorească pe patronul oraşului, Sf. Ioan Botezătorul (Festa di San Giovanni Battista).
Între 18 şi 24 iunie în oraş vor fi organizate o serie de manifestări. Programul complet este disponibil pe portalul Sectorului Sport şi Timp liber.
Marti, 23 iunie la orele 22.30 în Piaţa Castello va avea loc tradiţionalul Foc de tabără, iar miercuri 24 la la miezul nopţii, tradiţionalul foc de artificii.
Miercuri 24 iunie, birourile publice vor fi închise.

Sursa: www.comune.torino.it/ro/actualitate/
Posted on 01:30 / 0 comentarii / Read More

luni, 22 iunie 2009

Stuttgart - Festivalul de vara al culturilor 30 Iunie - 05 Iulie 2009

2009%20Sommerfestival%20der%20Kulturen.JPGOPEN AIR - Intrarea libera!
 
Piata primariei din Stuttgart – Marktplatz 1
Si in acest al 5-lea an de la infiintare, Forumul German-Roman Stuttgart, organizeaza in cadrul festivalului de vara al culturilor standul „ROMANIA“.  
Va invitam timp de 6 zile in piata primariei  din Stuttgart la un maraton muzical international de exceptie si la specialitati culinare romanesti ... ca la mama acasa!
 
Program:
Marti 30.06, Miercuri 01.07, Joi 02.07, Vineri 03.07:   17:30 – 22:30
Sambata 04.07:  16:30 – 22:30  si  Duminica 05.07:   11:00 – 22:00
 
Duminica 05.07- (ca.16:30) –  Hai sa incingem hora mare!
Va invitam la un program de hore romanesti sustinut de:
Maestrul Ion Calancea, solista de muzica populara Lucica Krafft Pavelea si din Paris, la Nai interpretul Dorian Gheorghilas
 
Va asteptam cu drag, in fiecare zi a festivalului,... dar si duminica la hora romaneasca din piata primariei !
Hotline: 01577-9078470  
 
Informatii si programul festivalului: www.forum-gerrum-stuttgart.de
Posted on 11:49 / 0 comentarii / Read More

sâmbătă, 16 mai 2009

GEORGE ENESCU FESTIVAL STUTTGART – 21 / 22 / 23 / 24 - Mai 2009


Partenerul media principal al festivalului - redactia radio - Vocea comunitatii romanesti Stuttgart  a invitat  vineri  15.05.2009  intre orele 23:00 si 24:00 (ora Romaniei) la o conferinta de presa online - interactiva via internet. 
Conferinta este postata acum online, pentru ascultare- acesati pagina noastra de web: www.forum-gerrum-stuttgart.de  apoi clic pe rubrica emisiunilor radio, apoi clic pe arhiva radio.
Posted on 16:36 / 0 comentarii / Read More

vineri, 8 mai 2009

Echipajul navei-şcoală „Bricul Mircea” a fost vizitat de ambasadorul României în Spania

Maria Ligor, ambasadorul României în Spania, s-a aflat în zilele de 5 şi 6 mai a.c. în Cadiz, cu ocazia escalei în pe care a făcut-o în localitate "Bricul Mircea", nava-şcoală a Marinei Române.


Cu ocazia escalei efectuate în Cadiz de nava-şcoală a Marinei Române, „Bricul Mircea”, Ambasada României în Spania a derulat o serie de acţiuni diplomatice, care s-au bucurat de interes din partea autorităţilor, a publicului local şi a turistilor aflaţi pe litoral. Autorităţile române au permis accesul liber la bordul navei şi au oferit o recepţie oficialităţilor civile şi militare.

Vizita în Cadiz a ambasadorului României în Spania, Maria Ligor a fost organizată cu sprijinul Consulatului General al Romaniei la Sevilla. Maria Logor s-a întâlnit cu primarul localităţii, Teofila Martinez Saiz, cu subdelegatul guvernului (prefectul), Sebastian Saucedo Moreno şi cu Francisco Hernandez Moreno, contra-amiral la Comandamentul de Acţiune Maritimă Cadiz.

Întâlnirile au prilejuit discutarea unui program de intensificare a relaţiilor dintre Cadiz şi parteneri români, atât la nivelul autorităţilor locale şi militare, cât şi în ceea ce priveşte schimburile culturale sau cooperarea economică. Ambasadorul roman a fost însoţit de comandantul navei, lt. cmdr. Gabriel Moise, şi alţi ofiţeri superiori, precum şi de consulul României în Andaluzia, Monica Ştirbu.

Bricul Mircea urmează să mai viziteze un port spaniol înainte de a începe traversarea Atlanticului, urmând a pleca în regata "Tall Ships Atlantic Challenge 2009" din Tenerife, la 17 mai 2009.

Nava-şcoală "Mircea” sărbătoreşte în cursul acestei luni 70 de ani în serviciul Marinei Militare, la bordul ei formându-se zeci de generaţii de ofiteri români de marină. Este un velier cu trei catarge, construit în anii 1938-1939, la Şantierul Naval "Blohm und Woss" din Hamburg, Germania, care a înlocuit prima Navă Şcoală Bricul Mircea, distrusă în timpul primului război mondial.
Posted on 23:33 / 0 comentarii / Read More

Spania: Absolvenții din Alicante au primit atestatele de limba română

29 de candidaţi care au promovat în sesiunea din decembrie 2008 examenele ACLro pentru nivelele A1, A2 şi B1 au primit Atestatul de Cunoştinţe de Limba Română, eliberat de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării din România.

Miercuri, 6 mai, la sediul Universității din Alicante a avut loc festivitatea de decernare a primelor atestate oficiale eliberate de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Inovării din România, care acreditează cunoaşterea limbii române. Dintre cei 29 de candidaţi care au promovat examenele din sesiunea decembrie 2008, 25 au fost prezenți la festivitatea de înmânare a atestatelor.
Alături de atestate, tinerii, cu vârste cuprinse între 17 și 40 de ani, au primit din partea Institutului Limbii Române din București (ILR) câte o trăistuță tradițională românească, în care se aflau materiale informative despre țara noastră. Fiecare candidat va primi, zilele acestea, din partea Universității din Alicante, un DVD cu înregistrarea festivității. Institutul Limbii Române a oferit echipei de coordonatori din Alicante diplome de onoare pentru întreaga activitate desfășurată pentru promovarea limbii române.

Atestatele acreditează nivelul de cunoaștere a limbii române

Printre cei care au promovat examenele se numǎră studenţi de la secţia de Limbǎ românǎ, înfiinţatǎ în anul 2004 în cadrul Departamentului de Traducere de la Universitatea din Alicante, întreprinzători din diverse sectoare de activitate economică şi tineri români de pe întreg teritoriul spaniol. Candidaţii sunt persoane care au nevoie, din motive profesionale sau educaţionale, de un atestat de recunoaştere a cunoştinţelor de limba română. În cazul românilor din Spania, atestatul facilitează reinserţia elevilor în sistemul şcolar românesc. Cei care vor să urmeze o facultate în România, pot cere echivalarea cunoştinţelor de limba română. Atestatul ACLro facilitează posesorilor accesul la locuri de muncă din cadrul unor companii mixte sau care întreţin relaţii comerciale cu România sau permit solicitarea unor posturi în ONG-urile care lucrează cu românii.

Reprezentanții ILR, prezenți la festivitate

Proiectul acestor examene oficiale de limba română este rezultatul colaborǎrii dintre Institutul Limbii Române din Bucureşti şi catedra de Limba Română din cadrul Departamentului de Traducere al Universităţii din Alicante, în cadrul căruia activează Cătălina Iliescu Gheorghiu, conferențiar doctor la Departamentul de Traducere şi Interpretare și lectorii de limba română, doctor Oana Covaliu şi doctorand Delia Prodan. Alături de cele trei profesoare românce, la festivitate au luat parte directorul ILR, Corina Cherches, coordonatorul de proiecte al ILR, Ionela Dabija, și consilierul ILR Marcela Mateescu.

Sursa: www.adevarul.ro
Posted on 23:30 / 0 comentarii / Read More

Castellon: Parohia Ortodoxã Sfântul Nicolae celebreazã 500 de botezuri anual

Pãrinţii români îşi înregistreazã copii la Registul Civil cu nume tradiţionale româneşti, puţini dintre ei alegând nume spaniole, conform datelor studiului realizat de Universitatea Jaime I din Castellon.

Nume ca Nicoleta, Adrian, Georgiana, Alexandru şi Daniel apar pe lista celor o sutã de nume frecvente puse copiilor nãscuţi în Castellon. Creşterea natalitãţii, înregistratã în provincia Castellon, s-a datorat, în mare parte, naşterilor de copii proveniţi din familii de români.

“Noi, ortodocşii, botezãm copiii de mici pentru a-i încreştina, pentru a-i apropia de bisericã. Ideea celorlalte culte este aceea cã micuţii trebuies lãsaţi sã decidã ei singuri ce vor face la 18 ani. Noi nu-i obligãm, ci îi ajutãm sã mergã pe calea cea dreaptã”, ne-a spus preotul Nicodim, paroh al Bisericii Ortodoxe Române din Castellon.

Pe lângã slujba de duminicã, la care participã peste 400 de persoane, biserica celebreazã aproximativ 500 de botezuri şi 30 de nunţi pe an.

Sursa: www.adevarul.ro
Posted on 23:27 / 0 comentarii / Read More

Divna Ljubojevic

Posted on 23:22 / 1 comentarii / Read More

Învierea Domnului - cea mai mare sărbătoare a creștinătății



Părintele Mihail Stanciu, starețul Mânăstirii Antim, invitat în cadrul emisiunii "GANDESTI, DECI EXISTI" - TVRM, vorbeste despre evenimentele petrecute la Învierea Domnului
Posted on 23:20 / 0 comentarii / Read More

joi, 7 mai 2009

Telejurnal in limba romana la Rete Canavese

Incepand de vineri, 17 aprilie, in fiecare vineri la ora 13.10 si la ora 19.55, postul local Rete Canavese a inclus in programele sale un Telejurnal in limba romana, transmite Romanian Global News.

Realizatoarea Telejurnalului, Ionela Ionita, a declarat ca „pentru moment acesta este un proiect bazat pe voluntariat 100%, dat fiind ca nu este finantat de catre nimeni. Exista pentru moment cateva promisiuni de colaborare din partea unor redactii din Romania".

Elso Merlo, directorul postului de Televiziune a acordat un interviu pentru ziarul local „La Voce", interviu realizat de Ionela Ionita si preluat de Romanian Global News de la primaria din Torino.

-De ce un jurnal de stiri in limba romana?

-Aici in zona este o mare comunitate romana. Problemele care le aveti voi ca si comunitate, sunt diferite fata de ale noastre. Integrarea naste din dorinta de a se rezolva problemele. De aceea noi, italienii, trebuie sa dam o mai mare importanta rezolvarii problemelor birocratice. Noi consideram ca, daca o mica parte a comunitatii romane creeaza probleme societatii, noi, ca si cea mai mare parte a comunitatii voatre, trebuie sa facem totul pentru a face cunoscuta si partea buna a lucrurilor. A da o informatie comunitatii romane, in limba romana, inseamna a permite accesul la informatie, iar acest lucru imbunatateste integrarea. Care poate face convietuirea mai buna, zic eu. Daca o duce bine o comunitate straina in mijlocul nostru, traim mai bine si noi.

-Nu este un context favorabil pentru noi, romanii, acum cand mass media prezinta fapte mai putin bune, care nu ne fac o buna imagine. Cum credeti ca aceasta imagine poate influenta programul in limba romana si cum va schimba acest program tv mentalitatea voastra dar si a noastra, a romanilor?

-Eu cred ca acesta va fi un impuls in plus. Deoarece si noi, ca telejurnal in limba italiana venim in contact cu o realitate pe care o cunoastem mai putin. Aceasta ar putea fi o ocazie pentru a cunoaste mai bine comunitatea romaneasca. Un telejurnal in limba romana va ajuta foarte mult membrii comunitatii voastre sa cunoasca ce drepturi au, ce obligatii, dar si legile si teritoriul, pentru o mai buna integrare. Eu nu cred ca sunt motive de discriminare. Aud de foarte multe ori persoane care spun ca nu sunt rasiste, dar apoi spun: 'Uite, persoana aceea este o persoana deosebita, onesta, chiar daca este de culoare neagra'. Fraza 'Chiar daca este de culoare neagra' este rasista. A spune 'este o persoana deosebita, chiar daca este roman', este o forma de rasism. Asa se spunea despre noi, italienii, nu stiu daca unii isi mai amintesc, in America. "Este o persoana onesta, chiar daca este italian". A vorbi in acest mod este rasism. Trebuie sa distingem persoanele oneste de cele mai putin oneste, de orice nationalitate, culoare a pielii sau a religiei. Eu cred ca daca lucram in acest spirit, fara prejudecati, ori ca facem un telejurnal in italiana, ori in musulmana, ori in romana sau araba, trebuie doar sa oferim informatii cat mai complete si corecte. Cred ca nu comunitatea romana creeaza probleme italienilor. Cred ca noi, ca si comunitate, fie ca e italiana, chineza, araba, romana ori de orice alta realitate, ne cream reciproc probleme.
Posted on 11:56 / 0 comentarii / Read More

Pelerinaj romanesc la moastele Sfantului Ioan Casian din Marsilia

Mitropolia Ortodoxa Romana a Europei Occidentale si Meridionale, prin Parohia Ortodoxa Romana „Sfintii Trei Ierarhi" din Marsilia, organizeaza in perioada 9-10 mai, la Marsilia, un pelerinaj la moastele Sfantului Ioan Casian, transmite Romanian Global News, care citeaza eparhia romana.

Pelerinajul va debuta sambata, 9 mai, la biserica Sf. Cannat, la ora 14:00, cu primirea participantilor, prezentarea programului de pelerinaj si un dejun oferit de Parohia Ortodoxa Romana din Marsilia. De la ora 16:00 va avea loc vizitarea Marsiliei. La ora 20:00, la biserica Sf. Victor, va avea loc primirea Delegatiei Bisericii Ortodoxe Romane condusa de I.P.S. Parinte Iosif Pop, Arhiepiscopul si Mitropolitul Europei Occidentale si Meridionale, de catre Monsenior Georges Pontier, Arhiepiscopul Marsiliei, Vecernia si inchinarea la Sf. Moaste ale Sfantului Ioan Casian si o scurta prezentare istorica si coborarea in cripta Manastirii. De la ora 21:30 va avea loc cina si pornirea spre locul de cazare.

Duminica, 10 mai, la biserica Sf. Cannat, de la ora 10:30 va incepe Dumnezeiasca Liturghie arhiereasca, iar la ora 13:30 participantii sunt invitati la Agapa. Incepand cu ora 15:00 la World Trade Center va avea loc prezentarea si proiectia filmelor: Obiceiuri de Pasti in Tara Lapusului si Mosii de Florii, de catre chiar autorul lor, Prof. Felician Sateanu, ambele premiate la Festivaluri Internationale, si o expozitie de fotografie: Pregatirea de Pasti si Muncile de primavara in Maramures, autor Prof. Felician Sateanu. Finalul intrunirii va fi marcat de un bufet si de o invitatie la discutii libere cu parintii episcopi. De la ora 19:00, la Biserica Sf. Victor, se va derula Conferinta: „Simtire si cuget romanesc in jurul Sfantului Ioan Casian, prezenta monahala romaneasca la Marsilia, la inceput de secol al V-lea", in timp ce la ora 21:00 va avea loc Cina si pornirea spre locul de cazare.
Posted on 11:54 / 0 comentarii / Read More

Problemele Bisericii Ortodoxe Române din Serbia prezentate Raportorului Special ONU

La invitatia Asmei Jahangir, raportor special al ONU. pentru libertatea religiei, in sediul din Belgrad al UNDP, Misiunea din Serbia, s-a vorbit despre situatia Bisericii Ortodoxe Romane in aceasta tara.

Despre problemele pe care le are aceasta biserica in special in Serbia de Nord-Est, a vorbit Presfintia Sa Daniil, Episcop de Dacia Felix din Vârşeţ, Protopopul iconom stavrofor Boian Alexandrovici, paroh al Mălainiţei şi Remesianei şi protopop al Daciei Ripensis si Duşan Pârvulovici, Presedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului din Negotin, membru al Retelei Comitetelor pentru Drepturile Omului din Serbia CHRIS, transmite Timoc Press, preluata de Romanian Global News.

La intilnire au mai participat si Michael Wiener, Ofiter ONU pentru Drepturile Omului si Maria Rauš, Ofiter ONU al Programului National pentru Drepturile Omului.

In cadrul discutiilor reprezentantul ONU a fost informat asupra incalcarii drepturilor religioase ale romanilor/vlahilor din Timoc de catre Biserica Ortodoxa Sarba si de catre autoritatile de stat din Serbia.

Dupa intilnirea cu reprezentantii Bisericii Ortodoxe Române din Serbia si ai organizatiilor pentru drepturile omului care sprijina juridic Biserica Ortodoxa Română, Asma Jahangir, impreuna cu ceilalti reprezentanti ONU, si-au exprimat dorinta sa se intilneasca si cu reprezentantii Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Posted on 11:53 / 0 comentarii / Read More

Comemorarea mortii lui Al. Ioan Cuza, la Heidelberg

Cu ocazia comemorarii lui Alexandru Ioan Cuza (20. martie 1820, Husi - 15. mai 1873, Heidelberg), Asociatia Al.-I.-Cuza din Heidelberg organizeaza vineri, 15 mai, de la ora 16:30, un program variat cu slujba de pomenire, comunicari si cu muzica, transmite Romanian Global News, care citeaza organizatia romaneasca.


De la ora 16.30, la Petruskirche, Hegenichstraße 13, Heidelberg Kirchheim, pr. Viorel Mehedintu va oficia o Slujba de pomenire, de la ora 17.15 la ora 19.00, in Hermann-Maas-Haus, Hegenichstraße, va avea loc un Colocviu cu tema: Personalitatea lui Alexandru Ioan Cuza. Josif Herlo va sustine un cuvant de deschidere in care va prezenta si oaspetii. Totodata, va mai avea loc si o cuvantare de salut - Mircea Cosma, Presedintele Consiliului Judetean Prahova si al Asociatiei de Prietenie Romano-Germana Al. I. Cuza, din Ploiesti, istoric

Comunicari:
-Al. I. Cuza - Napoleon al III-lea - Romania moderna - prezinta prof. univ. dr. Dumitru Preda, directorul
Directiei pentru Originarii din Romania, MAE,

-Aspecte inedite din corespondenta generalului Gheorghe Magheru cu Alexandru I. Cuza - prezinta Sevastian Balescu, presedinte/reprezentant al mai multor asociatii: Asociatia Stiintifica de Consultanta si Consolidare cu Mediul Asociativ, Fiii Gorjului de Predtutindeni, filiala din Timisoara, Fundatia General Gheorghe Magheru s.a.

De la ora 19.30 se va derula un Concert de muzica de camera - duo violoncel si pian
in Hermann-Maas-Saal. Programul va contine Pietro Locatelli - Sonata in re major pentru violoncel si pian Frédéric Chopin - Nocturna, Arcangelo Corelli - La Follia (transcriptie pentru violoncel si pian, de Ioana Meier-Ostafi), Camille Saint-Saens - Introducere si Rondo capriccioso (transcriptie pentru violoncel si pian, de Ioana Meier-Ostafi), Bernard H. Romberg - Capriciu pe teme moldave si valahe, Constantin Dimitrescu - Dans taranesc.

La comemorare participa, ca invitati: Bogdan Cuza, urmas, in linie directa, al lui Al. I. Cuza, insotit de fiul sau, Alexandru Ioan Cuza, Marcel Alexandru, Consul General al Romaniei la Strasbourg, Prof. univ. dr. h. c. Gheorghe Mecu, Bucuresti, cu doua volume de poezii, Familia prof. Avram, din Targu Neamt, cu reviste si carti din judetul Iasi, in care apar faptele lui Al. I. Cuza, Dr. Lucia Lia Epure, conf. univ., directoarea Trustului de presa „Ziua de Vest", o delegatie a Academiei Olimpice Romane, Filiala Valcea, a Forumului Cultural al Ramnicului si a Asociatiei Culturale Anton Pan, condusa de prof. dr. Nicolae Dinescu, insotit de operatori de la Postul de TV - Valcea

Se vor putea servi gustari si bauturi. Intrarea este libera.
Posted on 11:51 / 0 comentarii / Read More

Expoziţie de artă creştină românească la Praga

Institutul Cultural Român din Praga vernisează pe 12 mai a.c., în Galeria Institutului, expoziţia „Arta creştină românească“. Expoziţia de artă creştină contemporană include lucrări cu tematică religioasă, create prin diferite tehnici şi pe diferite materiale-suport: icoane tempera pe lemn, lucrări de grafică religioasă, icoane pe sticlă, icoane pe lemn, marmură şi mozaic, icoane pe pergament. Expoziţia este însoţită de filmul documentar „Arta smeritului iconar“, semnat de Anca Filoteanu, realizator şi producător, film consacrat artei iconografice româneşti şi artiştilor iconari.

Sursa: ziarullumina.ro
Posted on 11:43 / 0 comentarii / Read More

Mesaj de încurajare pentru tinerii basarabeni al Înaltpreasfinţitului Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei

Studenţii basarabeni de la universităţile din Iaşi s-au întâlnit marţi, 5 mai 2009, în Sala „Dr. Iustin Moisescu“ a Centrului Eparhial Iaşi, cu Înaltpreasfinţitul Părinte Teofan, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei şi Locţiitor de Episcop al Huşilor. La această întrunire, ce a avut loc la ora 19:00, au participat 160 de studenţi din Basarabia. Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei a iniţiat această întâlnire pentru a-şi arăta sprijinul faţă de tinerii care au avut de suferit în urma evenimentelor de la Chişinău. „Înaltpreasfinţitul Teofan ne-a adresat un cuvânt de susţinere, sfătuindu-ne să fim tari în credinţă, pentru a putea reuşi în tot ceea ce ne propunem. Am rămas cu toţii plăcut surprinşi de întrevederea cu Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei. Înaltpreasfinţitul Teofan a povestit despre ultima sa vizită la Chişinău, despre oamenii şi întâmplările pe care le-a trăit acolo. În finalul întâlnirii ne-a transmis un mesaj de încurajare şi ne-a urat succes la examene. Membrii Asociaţiei Tinerilor Basarabeni din Iaşi aduc mulţumiri Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, pentru sprijinul oferit în momentele de încercare“, a spus Dan Caramfil, preşedintele Asociaţiei Tinerilor Basarabeni din Iaşi.

Sursa: mmb.ro
Posted on 11:43 / 0 comentarii / Read More

Asociația INIMA COPIILOR - english

OUR PROJECT

For children with severe heart conditions there is often only one survival option: an operation - often very urgent and very specialized.
In Romania over 900 children with severe heart conditions are born every year, and there are very few clinics available to have them operated and treated properly.
It is inefficient, complicated and far too expensive to send all sick children for treatment abroad. Sometimes it's simply impossible! Sometimes its far too urgent!
In the Southern and Eastern parts of Romania there is no center for pediatric heart surgery available.
The Maria Sklodowska Curie Children's Hospital (also known as Budimex) in Bucharest has a recently built hospital wing, where the first heart-surgery department dedicated exclusively to children will function.
Our Association and the Hospital will establish there an operating room and an intensive care unit. For now, the space looks like in the pictures, but they soon will look like a high performance medical center.
The shopping list is obviously long! You can help us make it shorter.
Our project is endorsed by the Romanian Ministry of Health, of the Hospital Board and is pushed forward by specialized doctors who intend to come and work within the new department. What might seem unbelievable is that some of them plan to repatriate to be of use to our children.
We are trying to raise, with your help, at least 500.000 EURO, the minimal amount with which the new department can become functional. If you can help, please visit the HELP US page.

List of medical equipment for the cardiovascular operating room
(we apologize for the list being still in Romanian. An English translation will be available soon)

  1. Masa operatorie mobila pneumatica radiotransparenta
  2. Saltea cu sistem de racire/incalzire
  3. Ventilator pediatric - adult
  4. Injectomate (7)
  5. Pompe peristalice (2)
  6. Balon de contrapulsatie aortica pediatric - adult
  7. Electrocardiograf cu 6 sau 12 canale
  8. Defibrilator extern si intern
  9. Pacemaker temporar
  10. Sistem de incalzire a solutiilor perfuzabile si a derivatilor de singe
  11. Sistem de compresie a sacilor de infuzie
  12. Dulapuri mobile, sterilizabile pentru medicamente si aparatura (3)
  13. Dulap mobil anestezie
  14. Masa resuscitare (crash cart)
  15. Mese mobile pentru anestezie si pentru dispunerea instrumentarului chirurgical (4)
  16. Sistem de vid-aspiratie reglabil, sistem oxigen
  17. Frigider produse biologice
  18. Sistem sterilizare
  19. Ecocardiograf cu sonde pediatrice si de adulti, inclusiv transesofagiene
  20. Sfigmomanometru
  21. Diafanoscop
  22. Incubator neonatal si masa de transport pacienti
  23. Butelie oxigen, balon de ventilatie manuala si monitor de transport (adult - pediatric)
  24. Monitoare multifunctionale pentru anestezie-chirurgie si pompa de circulatie extracorporala
  25. Lampa scialitica cu 3 sateliti mobili
  26. Aparat determinare coagulare si tromboelastograma
  27. Aparat gazometrie sanguina si hemograma
  28. Electrobisturiu
  29. Ceas cu cronometru
  30. Sistem cell saver
  31. Masina de circulatie extracorporala cu 4 capete (2 pompe unice si 2 duble) cu sistem de racire-incalzire
  32. Sisteme de monitorizare hemodinamica (tensiune arteriala, venoasa, debit cardiac, electrocardiograma, saturatie a hemoglobinei, saturatie mixta venoasa), respiratorie, end-tidal CO2, temperatura periferica si centrala
  33. Pulsoximetru periferic
  34. Sistem monotorizare NIRS
  35. Sistem focalizat de iluminare a cimpului operator, eventual de inregistrare video a interventiilor sau CCTV
  36. Consola suspendata de adductie a gazelor respiratorii, vid-aspiratiei, conexiunilor electrice si monitoarelor
  37. Consumabile pediatrice - adulti: materiale de circulatie extracorporala (oxigenatoare, circuite, canule, filtre), tuburi si recipiente de drenaj, fire de stimulare, baloane de contrapulsatie, sisteme Swan-Ganz, catetere venoase si arteriale, alte materiale de anestezie. Medicatie specifica.
  38. Materiale si instrumentar chirurgical pediatric- adult si consumabile chirurgicale
  39. Sistem aer conditionat si incalzire centrala conform normativelor Hepa 5 cu filtre biologice
  40. Sistem de racire a salii la 7-10 ?C
  41. Sistem de purificare a aerului si creare de presiune pozitiva

List of medical equipment for the intensive care unit (5 beds)

  1. Paturi (3) mobile antidecubit, radiotransparente, cu lampi mobile si console pentru gaze respiratorii, vid-aspiratie, conexiuni electrice si monitoare individuale
  2. Saltele cu sistem de racire-incalzire
  3. Incubatoare neonatale (2)
  4. Ventilatoare pediatric-adult
  5. Injectomate (5 la fiecare pat)
  6. Pompe peristaltice (1 la fiecare pat)
  7. Aparat hemofiltrare si kit-ul aferent
  8. Aparat dializa peritoneala si kit-ul aferent
  9. Balonul de contrapulsatie, electrocardiograful mobil, frigiderul pentru produse biologice, sistemul de sterilizare, sistemul de incalzire a solutiilor perfuzabile si a derivatilor de singe, ecocardiograful, aparatele de gazometrie, hemograma, coagulare, trombelastograma pot fi initial utilizate in comun cu sala operatorie
  10. Defibrilatoare externe si interne
  11. Pacemaker-e temporare multicamerale
  12. Sistem radiologic mobil
  13. Sisteme de compresie a sacilor de infuzie (2 la fiecare pat)
  14. Dulapuri mobile, sterilizabile pentru medicamente si aparatura
  15. Dulap-masa mobil anestezie
  16. Masa resuscitare (crash cart)
  17. Mese mobile pentru dispunerea instrumentarului chirurgical in caz de interventie urgenta
  18. Camera izolare cazuri septice
  19. Diafanoscop
  20. Sigmomanometre
  21. Sisteme de monitorizare integrata hemodinamica (tensiune arteriala, venoasa, debit cardiac, electrocardiograma, saturatie a hemoglobinei, saturatie mixta venoasa), respiratorie, end-tidal CO2, temperatura periferica si centrala
  22. Pulsoximetru periferic
  23. Sistem monotorizare NIRS
  24. Paturi/incubatoare mobile de transport pacienti cu monitor, baloane de ventilatie, butelie oxigen, pulsoximetru
  25. Sistem aer conditionat si incalzire centrala conform normativelor Hepa 5 cu filtre biologice si purificatoare
  26. Consumabile terapie intensiva si anestezie
  27. Trusa de interventie rapida chirurgicala
Varianta în limba română - aici.

More details on www.inimacopiilor.ro
Posted on 11:38 / 0 comentarii / Read More

Asociația INIMA COPIILOR - română


PROIECT

Pentru copiii cu probleme cardiace grave exista o singura solutie: interventia chirurgicala - adeseori urgenta si foarte specializata.
In tara noastra se nasc anual peste 900 de copii cu probleme cardiace grave, iar pentru ei exista prea putine centre in care pot fi operati si tratati.
Este nefiresc, complicat si mult prea costisitor sa trimitem toti copiii bolnavi pentru tratament in strainatate. Uneori e imposibil! Uneori e foarte urgent!
In partea de sud a tarii nu exista nici centru de cardiochirurgie pediatrica.
La spitalul Maria Sklodowska Curie (fost Budimex) exista o aripa de spital nou construita unde urmeaza sa functioneze primul departament de chirurgie cardiaca din Bucuresti dedicat exclusiv copiilor.
Asociatia noastra si spitalul vor utila o sala de operatii si un salon pentru terapie intensiva postoperatorie. Incaperile arata in momentul de fata ca in fotografii dar trebuie sa arate ca un centru medical performant.
Lista de cumparaturi este lunga! Puteti sa ne ajutati sa nu ni se mai para asa.
Proiectul are sprijinul Ministerului Sanatatii, al conducerii Spitalului si este impins inainte de specialisti care doresc sa vina si sa lucreze in noul departament. Ceea ce poate parea incredibil este ca unii dintre ei se intorc din strainatate ca sa le fie de folos copiilor nostri.
Ne propunem, cu ajutorul vostru, sa strangem cel putin 500.000 EURO, suma minima cu care departamentul poate incepe sa functioneze. Cum puteti sa ne ajutati aflati in pagina AJUTA-NE!.

Lista echipamente pentru dotarea unei sali de operatii cardiovasculare

  1. Masa operatorie mobila pneumatica radiotransparenta
  2. Saltea cu sistem de racire/incalzire
  3. Ventilator pediatric - adult
  4. Injectomate (7)
  5. Pompe peristalice (2)
  6. Balon de contrapulsatie aortica pediatric - adult
  7. Electrocardiograf cu 6 sau 12 canale
  8. Defibrilator extern si intern
  9. Pacemaker temporar
  10. Sistem de incalzire a solutiilor perfuzabile si a derivatilor de singe
  11. Sistem de compresie a sacilor de infuzie
  12. Dulapuri mobile, sterilizabile pentru medicamente si aparatura (3)
  13. Dulap mobil anestezie
  14. Masa resuscitare (crash cart)
  15. Mese mobile pentru anestezie si pentru dispunerea instrumentarului chirurgical (4)
  16. Sistem de vid-aspiratie reglabil, sistem oxigen
  17. Frigider produse biologice
  18. Sistem sterilizare
  19. Ecocardiograf cu sonde pediatrice si de adulti, inclusiv transesofagiene
  20. Sfigmomanometru
  21. Diafanoscop
  22. Incubator neonatal si masa de transport pacienti
  23. Butelie oxigen, balon de ventilatie manuala si monitor de transport (adult - pediatric)
  24. Monitoare multifunctionale pentru anestezie-chirurgie si pompa de circulatie extracorporala
  25. Lampa scialitica cu 3 sateliti mobili
  26. Aparat determinare coagulare si tromboelastograma
  27. Aparat gazometrie sanguina si hemograma
  28. Electrobisturiu
  29. Ceas cu cronometru
  30. Sistem cell saver
  31. Masina de circulatie extracorporala cu 4 capete (2 pompe unice si 2 duble) cu sistem de racire-incalzire
  32. Sisteme de monitorizare hemodinamica (tensiune arteriala, venoasa, debit cardiac, electrocardiograma, saturatie a hemoglobinei, saturatie mixta venoasa), respiratorie, end-tidal CO2, temperatura periferica si centrala
  33. Pulsoximetru periferic
  34. Sistem monotorizare NIRS
  35. Sistem focalizat de iluminare a cimpului operator, eventual de inregistrare video a interventiilor sau CCTV
  36. Consola suspendata de adductie a gazelor respiratorii, vid-aspiratiei, conexiunilor electrice si monitoarelor
  37. Consumabile pediatrice - adulti: materiale de circulatie extracorporala (oxigenatoare, circuite, canule, filtre), tuburi si recipiente de drenaj, fire de stimulare, baloane de contrapulsatie, sisteme Swan-Ganz, catetere venoase si arteriale, alte materiale de anestezie. Medicatie specifica.
  38. Materiale si instrumentar chirurgical pediatric- adult si consumabile chirurgicale
  39. Sistem aer conditionat si incalzire centrala conform normativelor Hepa 5 cu filtre biologice
  40. Sistem de racire a salii la 7-10 �C
  41. Sistem de purificare a aerului si creare de presiune pozitiva

Lista echipamente pentru dotarea unei sali de terapie intensiva post chirurgie cardiaca pediatrica (5 locuri)

  1. Paturi (3) mobile antidecubit, radiotransparente, cu lampi mobile si console pentru gaze respiratorii, vid-aspiratie, conexiuni electrice si monitoare individuale
  2. Saltele cu sistem de racire-incalzire
  3. Incubatoare neonatale (2)
  4. Ventilatoare pediatric-adult
  5. Injectomate (5 la fiecare pat)
  6. Pompe peristaltice (1 la fiecare pat)
  7. Aparat hemofiltrare si kit-ul aferent
  8. Aparat dializa peritoneala si kit-ul aferent
  9. Balonul de contrapulsatie, electrocardiograful mobil, frigiderul pentru produse biologice, sistemul de sterilizare, sistemul de incalzire a solutiilor perfuzabile si a derivatilor de singe, ecocardiograful, aparatele de gazometrie, hemograma, coagulare, trombelastograma pot fi initial utilizate in comun cu sala operatorie
  10. Defibrilatoare externe si interne
  11. Pacemaker-e temporare multicamerale
  12. Sistem radiologic mobil
  13. Sisteme de compresie a sacilor de infuzie (2 la fiecare pat)
  14. Dulapuri mobile, sterilizabile pentru medicamente si aparatura
  15. Dulap-masa mobil anestezie
  16. Masa resuscitare (crash cart)
  17. Mese mobile pentru dispunerea instrumentarului chirurgical in caz de interventie urgenta
  18. Camera izolare cazuri septice
  19. Diafanoscop
  20. Sigmomanometre
  21. Sisteme de monitorizare integrata hemodinamica (tensiune arteriala, venoasa, debit cardiac, electrocardiograma, saturatie a hemoglobinei, saturatie mixta venoasa), respiratorie, end-tidal CO2, temperatura periferica si centrala
  22. Pulsoximetru periferic
  23. Sistem monotorizare NIRS
  24. Paturi/incubatoare mobile de transport pacienti cu monitor, baloane de ventilatie, butelie oxigen, pulsoximetru
  25. Sistem aer conditionat si incalzire centrala conform normativelor Hepa 5 cu filtre biologice si purificatoare
  26. Consumabile terapie intensiva si anestezie
  27. Trusa de interventie rapida chirurgicala
English - click here

Mai multe detalii pe www.inimacopiilor.ro
Posted on 11:32 / 0 comentarii / Read More
 
Copyright © 2011. proDiaspora - pentru românii de pretutindeni . All Rights Reserved
Home | Despre | Contact