Vasilica Grigoraş
O bună şi dragă
prietenă, poeta Mariana Gurza din Timişoara mi-a trimis ca document ataşat unui
mail revista “Melidonium”. Am deschis
fişierul, am răsfoit (electronic) revista şi citit, la început, pe diagonală.
Am urmărit semnatarii articolelor şi am fost impresionată de câte nume sonore
ale culturii, spritualităţii, istoriei, literaturii româneşti am întâlnit. Aici,
în această revistă îşi dau mâna filosofia şi religia, cultura cu istoria,
literatura cu arta, valoarea cu spritele înalte, mândria de a fi român cu
smerenia creştină la ea acasă. Astfel
revista se impune, pe de o
parte, prin caracterul său enciclopedic, iar pe de altă parte prin caracterul
sistemic plecând de la valorile locale, spre cele zonale, naţionale până la recunoaşteri universale.
Includerea creaţiilor unor autori dovedeşte preocuparea colectivului de
redacţie al revistei de a promova certele valori ale neamului sau a unor
potenţiale valori, autentificate sau nu de vreme, exegeţi sau simpli iubitori
de frumos. A da o şansă cuiva de a-şi prezenta creaţia, opera este dovadă de
iubire.
Ca bibliotecar timp de aproape trei decenii am fost surprinsă deosebit de
plăcut de strategia de colaborare a revistei Melidonium. Pentru alcătuirea
revistei au o abordare inteligentă şi merituasă
prin antrenarea slujitorilor cărţii şi culturii romaşcane, bibliotecari implicaţi
cu toată fiinţa în migăloasa şi interesanta lor muncă, aplecaţi cu temeinicie
spre studiu şi cercetare, scris cu patos şi har, iar toate roadele strădaniei
lor dăruindu-le semenilor, de la ţâncii
din ludotecă, elevi şi studenţi, populaţie activă de diferite ocupaţii şi
formaţii profesionale până la pensionarii lipsiţi de mijloace financiare pentru
a-şi mai mângâia mintea şi sufletul cu o carte sau o revistă cumpărată.
Pentru că bibliotecarii, muzeografii sunt şi oameni, pot uita şi ei nume,
date, fapte, evenimente, întâmplări dar
au o calitate de netăgăduit, deţin ştiinţa şi arta de a tezauriza informaţiile
şi documentele omenirii, începând cu cele de lângă ei, din locul în care s-au
născut, au învăţat sau au muncit. Aceasta este adevărata cultură locală, iar
aceasta însumată formează cultura naţională care ne identifică naţia şi
poporul. Ori astăzi, mai mult ca oricând avem nevoie de dovezi şi argumente
palpabile de a ne susţine originea, istoria, cultura, credinţa plecând chiar de
la izvoare, de la rădăcini până la ceea ce gândim, creăm şi realizăm
astăzi.
Prin evocarea personalităţii părintelui Ciprian Zaharia, cu o viaţă
închinată slujirii Domnului, ajutorului aproapelui, construirii şi dezvoltării
a tot ce este de folos omului şi plăcut Domnului, revista sporeşte în calitate
şi impune respect şi admiraţie. Probabil aceste trăsături le-a lăsat moştenire
urmaşilor săi, oameni destoinici ai culturii din Roman. De altfel, evocarea
părintelui sus menţionat, nu este
singulară, ci sunt aduse în atenţia cititorilor personalităţi din toate
domeniile cunoaşterii umane.
Revista mi-a oferit prilejul de a călători în timp cu mare drag şi
recunoştinţă faţă de anumite personalităţi întâlnite în decursul vieţii. Gândul
mi-a zburat spre anii studenţiei, spre profesorii mei dragi din universitate,
printre care prof. univ. dr. Tudor
Ghideanu.
Este o onoare pentru această revistă să aibă colaboratori de talia
intelectuală a profesorului Ghideanu,
a lui Dan Ciachir, Daniel Corbu,
Constantin Tomşa, Ovidiu Trifan şi mulţi alţii.
Prin „Periplu Romaşcan” inclus în paginile revistei se dă şansa cititorilor
să întreprindă un pelerinaj virtual într-o zonă binecuvântată de Dumnezeu. Şi,
Doamne, ce mare nevoie avem să fim mai aproape cu sufletul şi cu ochii minţii
de oameni şi locuri pline de sfinţenie!
Felicit sincer colectivul redacţional, în mod special pe doamna Emilia
Ţuţuianu Dospinescu care şi-a asumat acestă minunată dar grea misiune de
editare a revistei „Melodonium” în aceste vremuri deloc agreabile pentru români
şi România. O recomand toturor
doritorilor de lectură, studiu şi de ce nu, pour loisir. Dragi români, avem
nevoie de cultură ca de aer!
Posted on 11:52 / 0
comentarii / Read More