joi, 29 noiembrie 2007

1 Decembrie, Ziua Nationala a Romaniei sarbatorita de comunitatile de romani din Europa


Ziua României la Torino
Sâmbătă 1 Decembrie 2007 la Sermig, în piazza Borgo Dora, 61 România va fi sărbătorită în cadrul unei lungi manifestări intitulată: 'Torino, oraş deschis'.

Punem la dispoziţie programul întregii zile:

* De la orele 14.00 la orele 16.00 - Animaţie pentru copii şi festivitatea de premiere a participanţilor la concursul 'Povestiri adevărate'. În cadrul concursului copiii de la grădiniţele şi şcolile elementare au povestit experienţele de migraţie, precum şi modul în care au intrat în contact cu noua realitate în care au fost aduşi.
* De la orele 16.00 la orele 17.30- don Luigi Ciotti va da startul programului 'Jocul în piaţă' - cetăţenii români şi italieni vor avea ocazia să facă schimb de cunoştinţe în domenii ca: tradiţii populare, bucătărie, geografie, istoria ţărilor şi locurilor natale. Jocul 'Italia/România Pursuit' care va fi de asemenea prezentat de către don Ciotti, preşedinte la Gruppo Abele, va fi condus de către Federico Bianco din Orchestra di Ritmi Moderni Arturo Piazza.
* de la orele 17.30 la orele 19.00 - la dezbaterea intitulată 'Torino, oraş deschis - Oraşele mai juste sunt oraşe mai sigure' vor participa: Paolo Ferrero ministul Solidarităţii Sociale, Ilda Curti Responsabil pe probleme de integrare din Primăria din Torino, Luigi Saragnese Responsabil pe probleme de Resurse Educative din cadrul aceleiaşi Primării, Michele Curto Terra del Fuoco. Moderator: Gianluca Gobbi.
* de la orele 19.00 - Bufet cu produse tipic româneşti şi concert cu: Orchestra di Ritmi Moderni Arturo Piazza, Tamango şi Orchestra 'Ciobănaşul' din Rădăuţi.

(www.comune.torino.it/ro)

1 Decembrie la Chieri

Sâmbătă 1 Decembrie 2007 la orele 9.00 în Sala de conferinţe a Bibliotecii orăşeneşti din Via Vittorio Emanuele II n. 1 Chieri va avea loc conferinţa cu tema:

'România este în Uniunea europeană: scenarii, perspective, drepturi şi obligaţii'.

Participă:
Agostino Gay, primarul oraşului Chieri
*
Irina Niculescu, Asociaţia 'Ovidio ' din Chieri - va vorbi pe tema: 'România şi valorile sale'
*
Cristian Gaiţă, Asociaţia 'Ora României' din Torino va vorbi pe tema: 'Adolescenţa unei naţiuni'
*
Pietro Cingolani, Doctorand în antropologia socială la Universitatea din Torino şi cercetător FIERI va vorbi pe tema: 'Zi de zi. Viaţa cotidiană şi schimbări culturale în România italiană'
*
Carlotta Saletti Salza, profesor de antropologie la Universitatea din Torino va vorbi pe tema: Comunităţile rom româneşti: raportul cu instituţiile. Câteva aspecte privind fenomenul migratoriu la Torino şi în Italia'.

Moderator: Magdalena Lupu, Redactor şef al revistei 'Obiectiv' din Torino care va vorbi pe tema: Comunitatea română din Torino.

Va urma o dezbatere la care vor participa toţi relatorii care vor răspunde la întrebări şi vor aprofunda aspectele cela mai interesante.
(www.comune.torino.it/ro)


1 decembrie romanesc la Arganda del Rey- Spania

Romanii din Arganda del Rey sunt invitati cu totii la un concert 100% romanesc, organizat cu ocazia Zilei Nationale a Romaniei. Sarbatoarea tuturor romanilor la Arganda del Rey va avea loc sambata, 1 decembrie, de la ora 16.30, pe Terenul de fotbal din Polideportivo Principe Felipe. Alina Sorescu, Pacifica, Vladi Cnejevici, Leo Iorga, Narcisa Suciu, Ioan Gyuri Pascu si Cornelia si Lupu Rednic vor concerta pentru romani in cadrul unui spectacol de patru ore, care va oferi celor mici si cadouri si surprize de la Mos Nicolae.
Manifestarea este organizata de Asociatia "Dor Roman", Primaria Arganda del Rey, Fundatia Valahia si Agentia pentru Strategii Guvernamentale si sponsorizata de MoneyGram. Intrarea este gratuita.
(www.spaniaromaneasca.com)


ARI Milano - Sa fim impreuna de Ziua Nationala a Romaniei!
Asociatia Romanii in Italia invita pe toti romanii care vor sa fie impreuna la un moment important de sarbatoare
- Ziua Nationala a Romaniei - sa participe la o frumoasa seara romaneasca de cantec, dans, veselie.

Isi vor da concursul renumitul comic Jean Constantin, cantareata de muzica populara Maria Dragomiroiu, solista de muzica usoara Mirabela Dauer si alti invitati din tara.
Spectacolul se va desfasura pe data de 30 noiembrie 2007, ora 19°°, la restaurantul Piccolo Padre a Cinisello Balsamo in Via Pelizza Da Volpedo.
(www.realitateadinitalia.com


Petrecere de Ziua Nationala in Elvetia

Vineri, 30 noiembrie 2007, A/RO sarbatoreste atat inaugurarea asociatiei cat si Ziua Nationala a Romaniei - 1 decembrie. Petrecerea are loc in Cafeteria ELE (http://plan.epfl.ch/?view=76) incepand cu ora 19:30. Va asteptam cu mic cu mare, cu drag, cu bunatati, cu muzica, surprize, etc. etc. sa dam mana cu mana ...
(http://aro.epfl.ch/)



DE 1 DECEMBRIE, FELICIA FILIP VA CONCERTA LA VENEŢIA

Soprana Felicia Filip va concerta de Ziua Naţională a României, la Teatrul Malibran din Veneţia, spectacolul fiind organizat de Institutul Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia. Soprana va interpreta piese originale şi prelucrări din creaţia lui Mozart, Strauss, Puccini, Ivanovici, Grigoraş Dinicu, Schubert, Massenet, G. Grigoriu, fiind acompaniată de Orchestra Operei de Stat din Braşov, sub bagheta dirijorului Ciprian Teodoraşcu. Regia spectacolului este semnată de maestrul Cristian Mihăilescu. La concert vor asista reprezentanţi ai diasporei române, personalităţi politice, economice, diplomatice, culturale şi academice din Veneţia şi din regiunea Veneto.

Teatrul Malibran, care va găzdui concertul, face parte din complexul Teatrului „La Fenice”, fiind al doilea ca tradiţie şi importanţă după Teatrul „La Scala” din Milano.
(www.antena3.ro/)


Asociatia Columna, din Italia, organizeaza Ziua Nationala a Romaniei
In perioada 24 noiembrie-16 decembrie, Asociatia socio-culturala romana Columna in parteneriat cu Institutul Cultural Roman-Directia Romani din Afara Tarii, organizeaza in cinstea Zilei ationale a Romaniei o serie patru evenimente culturale: Intre acestea se numara:
- expozitie de grafica si icoane a artistei Elena Mariana Ionescu, intitulata " Cand vocea gandului tace" . Inaugurarea expozitiei are loc pe 24 noiembrie la ora 16.00 in incinta Centrului Civic din Camin. Seara se incheie cu muzica clasica in interpretarea sopranei Gianna Buniato, a violonistului Radu Jelescu si a pianistei Nella Hristova. Expozitia ramane deschisa pana pe 16 decembrie.
expozitie de fotografie a artistului Vlad Eftenie, intitulata "Povestea a doua orase: Venetia si Bucuresti": 29 noiembrie-1 decembrie, Centro Civico Forcellini, 2 decembrie Prato della Valle
- conferinta "Italieni si romani- bazele unei infratiri", sustinuta de prof. Dan Octavian Cepraga, de la Universitatea din Padova: 1 decembrie ora 19.30, Centro Civico di Camin. Seara se incheie cu Balada lui Ciprian Porumbescu pentru vioara si pian si cu un concert sustinut de corul Cantori Castellani, dirijat de profesorul Radu Jelescu.
- concert al formatiei IRIS si spectacol de muzica si dansuri populare, sustinut de Mioara Velicu si ansamblul Trandafir de la Moldova: 2 decembrie, Prato della Valle.
Pentru mai multe informatii puteti apela la Elena Radulescu, Asociatia socio-culturala romana COLUMNA.
(www.realitateadinitalia.com)


Evenimente culturale românesti la BXl
cristinusa scrie "'Istorie, memorie, film' - serie de evenimente culturale romanesti la Bruxelles

Centrul Roman de Informare de la Bruxelles, impreuna cu Institutul Goethe din Bruxelles, cu sprijinul Institutului Cultural Roman si al Centrului National al Cinematografiei organizeaza, in perioada 22 noiembrie- 13 decembrie, ciclul de conferinte si film romanesc Istorie, memorie, film.

Filmele selectate acopera circumstante istorice definitorii pentru evolutia societatii romanesti si se doresc o oportunitate de a explora istoria moderna a Romaniei prin ferestre subiective: formarea statului modern, al Doilea Razboi Mondial, anii comunismului, evenimentele din 1989 si perioada postcomunista, denumita generic “tranzitie”.

Ciclul de filme cuprinde patru proiectii de film romanesc: “Trahir” - regizor Radu Mihaileanu, “O vara de neuitat” - regizor Lucian Pintilie, “Cocosul decapitat” - regizor Radu Gabrea, “Cum mi-am petrecut sfarsitul lumii” - Catalin Mitulescu, precum si doua filme germane.

Proiectiile filmelor vor fi urmate de dezbateri. Regizorii Radu Mihaileanu si Radu Gabrea, scriitorul Eginald Schlattner si scenarista Andreea Valean vor dialoga cu publicul de la Bruxelles. La dezbateri participa, in calitate de invitati, regizori de film, scenaristi, politologi, scriitori, jurnalisti si reprezentanti ai institutiilor europene de la Bruxelles, se arata in comunicatul ICR.
(www.rombel.com)


Ziua Nationala a Romaniei sarbatorita la Padova
Trupa Iris va concerta, pe 2 decembrie, în Piata Prato della Valle din Padova (Italia), în cadrul unor manifestari organizate pentru comunitatea de români din Padova, cu ocazia Zilei Nationale a României. Ziua Nationala a României în comunitatea de români din Padova (Italia) este sarbatorita, în perioada 24 noiembrie-16 decembrie, printr-o serie de manifestari artistice si culturale, concerte si coferinte. Manifestarile sunt organizate de Asociatia româna Columna din Padova, în parteneriat cu Institutul Cultural Român (ICR) si cu sprijinul Primariei din Padova. Programul a fost deschis sâmbata, 24 noiembrie, la Centrul Civic din Camin, cu vernisajul expozitiei de grafica si icoane pe lemn "Quando la voce del pensiero tace", a artistei Elena Mariana Ionescu. Expozitia va fi deschisa pâna pe 16 decembrie.
(www.realitateadinitalia.com)


Ziua României la Banchette-Ivrea
Duminică 2 Decembrie de la orele 14.00 la 17.00 în sala Municipiului din Banchette, Ivrea, Via Roma n. 56 are loc sărbătoarea prilejuită de Ziua naţională a României.

Programul va începe prin intonarea imnului naţional al României şi va continua cu un program de muzică şi dansuri populare româneşti.

La serbare vor participa membrii Grupului artistic 'Ciobănaşul' din Rădăuţi condus de maestrul Dumitru Pomohaci, care va anima întreaga zi.

Manifestarea este organizată de către Asociaţia Românilor din Ivrea şi Canavese (ACERIC) în colaborare cu Primăria din Ivrea şi Centro Migranti.
(www.comune.torino.it/ro)

Posted on 00:54 / 0 comentarii / Read More

1 Decembrie, Ziua Nationala a Romaniei





Anul 1918 reprezinta în istoria poporului român anul triumfului idealului national, anul încununarii victorioase a lungului sir de lupte si sacrificii umane si materiale pentru faurirea statului national unitar. Acest proces istoric, desfasurat pe întreg spatiul de locuire românesc, a înregistrat puternice seisme în 1784, 1821, 1848-1849, ca si evenimente cardinale cum ar fi unirea Moldovei si Munteniei în 1859, proclamarea independentei absolute a tarii de sub dominatia otomana, consfintita pe câmpul de lupta de armata româna în razboiul din 1877-1878, precum si adunarile reprezentative, democratic alese ale românilor din teritoriile aflate sub stapânirea straina de la Chisinau, Cernauti si Alba Iulia din 1918.


Aceste memorabile momente din 1918 au facut ca jertfa ostasilor români în primul razboi mondial sa nu fi fost zadarnica. Ceea ce la 1600 - prin fapta Viteazului - fusese doar o clipa de vis, la 1 Decembrie 1918 devenea cea mai miraculoasa realizare a acestui popor. "În aceasta zi - scria Nicolae Iorga - a sosit un ceas pe care-l asteptam de veacuri, pentru care am trait întreaga noastra viata nationala, pentru care am muncit si am scris, am luptat si am gândit. A sosit ceasul în care cerem si noi lumii dreptul de a trai pentru noi, dreptul de a nu da nimanui ca robi rodul ostenelilor noastre".



Organizati în state separate din punct de vedere politic, amenintati mereu de expansiunea vecinilor mai puternici, cu parti din teritoriul stramosesc - Transilvania, Banat, Bucovina, Basarabia, Dobrogea - anexate de cele trei mari imperii, otoman, habsburgic (din 1867 austro-ungar) si rus, românii si-au pastrat dintotdeauna constiinta ca apartin aceluiasi popor, ca au aceiasi geneza. Aceasta constiinta a unitatii de neam a românilor a fost consolidata de permanentele si multiplele relatii politice, militare, economice si culturale între tarile române de-a lungul întregului ev de mijloc. Secolul al XIX-lea - denumit si "secolul nationalitatilor" - a adus în spatiul românesc o noua realitate, cea a natiunii române, în cadrul careia s-a cristalizat constiinta unitatii nationale, a constiintei destinului comun - trecut, prezent si viitor.



Experienta istorica a relevat cu tarie faptul ca unitatea politica era singura cale de rezistenta în fata presiunilor concentrice covârsitoare ale marilor puteri vecine, ca doar ea putea asigura supravietuirea fiintei etnice romanesti si evolutia nestingherita pe coordonatele progresului. Caracteristica ideologiei generatiei pasoptiste - cea care a pus bazele statului român modern - si a practicii politice românesti a constat în afirmarea permanenta a unei optiuni fundamentale: refacerea unitatii de stat pe pamântul vechii Dacii. În adâncul inimii fiecarui român - scria Nicolae Balcescu - era întiparita credinta ca "mântuirea de orice domnire straina" nu se putea realiza decât "prin unitatea nationala".



Desavârsirea unitatii nationale a românilor la sfârsitul primei conflagratii mondiale trebuie înteleasa ca o fireasca împlinire ca o necesitate istorica impusa de evolutia statului national si de necesitatea desavârsirii sale si nu ca urmare a efortului militar al României. Nu primul razboi mondial a creat România Mare; el a fost doar ocazia. România a intrat în razboi pentru eliberarea provinciilor asuprite si pentru întregirea tarii, idealul Unirii afirmându-se intens prin eforturi, jertfe si eroism pe câmpurile de lupta din Transilvania si Dobrogea, de pe Valea Jiului si de pe Arges, ca si pe cele de la Marasti, Marasesti, si Oituz. Nu o victorie militara a stat la temelia statului national român, ci actul de vointa al natiunii române. Sacrificiile ei în campania anilor 1916 si 1917 au fost rasplatite de izbânda idealului national, în conditiile prabusirii autocratiei tariste, urmata de instaurarea regimului comunist si a destramarii monarhiei austro-ungare, precum si al afirmarii dreptului popoarelor la autodeterminare pe baza principiului nationalitatilor.



Cei dintâi care au pus în aplicare dreptul la autodeterminare au fost românii dintre Prut si Nistru. Primul pas a fost facut la 21 noiembrie/4 decembrie 1917 când Sfatul Tarii a proclamat "Republica Democratica Moldoveneasca" - urmat de cel din 24 ianuarie/6 februarie 1918 când s-a adoptat declaratia de independenta. Încununarea acestor actiuni s-a împlinit la 27 martie/9 aprilie 1918, când Sfatul Tarii de la Chisinau, ales prin vot universal, direct, egal si secret a decis cu majoritate de voturi unirea cu România a Republicii Democratice Moldovenesti (Basarabia) "în hotarele sale dintre Prut, Nistru, Dunare si Marea Neagra si vechile granite cu Austria, rupta acum o suta si mai bine de ani din trupul vechii Moldave".



Armata româna care, la începutul anului 1918, intrase în Basarabia nu a exercitat nici un fel de presiune asupra membrilor Sfatului Tarii si n-a instalat un regim de dictatura militara. Ea a fost chemata numai pentru restabilirea ordinii si a linistei, pentru protejarea regimului legal constituit al Republicii Moldovenesti, pentru paza depozitelor militare de alimente si armament românesti - create acolo în timpul refugiului în Moldova - si a cailor de comunicatii. Prezenta militara româneasca a reusit sa împiedice actiunile bolsevicilor, ce urmareau instaurarea puterii sovietice în Basarabia.



Acelasi rol de protectie l-au îndeplinit si trupele române intrate în Bucovina la cererea Consiliului National Român, ca urmare a dezordinilor provocate de retragerea unitatilor militare austriece si a bandelor de ucraineni, împiedicând totodata intentiile Consiliului National Ucrainean de a alipi nordul Bucovinei la Ucraina. Interventia armatei române s-a facut dupa ce Constituanta - adunare din 14/27 octombrie 1918 - a decis "unirea Bucovinei integrale cu celelalte tari românesti într-un stat national independent, în deplina solidaritate cu românii din Transilvania si Ungaria".



La 1 Decembrie 1918, în inima Transilvaniei, la Alba Iulia, votul Marii Adunarii Nationale pentru unirea Transilvaniei, Banatului, Crisanei si Maramuresului cu România, aclamat de o impresionanta adunare populara, încununa celelalte acte de unire de la Chisinau (27 martie/9 aprilie 1918) si Cernauti (15/28 noiembrie 1918) prin care Basarabia si Bucovina reveneau în hotarele României. Aceasta Românie, în granitele sale firesti, s-a facut de la sine, peste îndoielile si erorile clasei politice, ajutata ce-i drept si de un nemarginit noroc" - datorat destramarii concomitente a celor doua imperii rus si austro-ungar ce înglobau ambele teritorii românesti, dupa cum scria unul dintre artizanii Unirii ei, generalul Radu R. Rosetti. Adunarile reprezentative si organele lor - Sfatul Tarii, Consiliul National Român din Bucovina, Consiliul National Român Central - prin hotarârile lor liber consimtite au exprimat nazuintele poporului român înfaptuind unirea provinciilor românesti cu patria mama într-un cadru democratic, prin acte de vointa liber exprimata, pe teritoriu românesc, înainte ca pacea sa puna capat formal - prin tratate internationale - primului razboi mondial.


Înfaptuirea statului national a permis natiunii române sa-si puna în valoare energiile, capacitatile sale creatoare în slujba progresului economic al dezvoltarii stiintei, învatamântului si culturii. Evoluând în cadrul regimului de democratie parlamentara, România s-a înscris în anii interbelici pe traiectoria unei vieti moderne, aducându-si pe plan international o contributie substantiala la opera de pace si securitate.



(Informatii preluate de pe site-ul www.mapn.ro)
"...Marea Unire din 1918 a fost şi rămâne pagina cea mai sublimă a istoriei româneşti. Măreţia ei stă în faptul că desăvârşirea unităţii naţionale nu este opera nici unui om politic, a nici unui guvern, a nici unui partid; este fapta istorică a întregii naţiuni române, realizată într-un elan ţâşnit cu putere din străfundurile conştiinţei unităţii neamului, un elan controlat de fruntaşii politici, pentru a-l călăuzi cu inteligenţă politică remarcabilă spre ţelul dorit. [...]

Marea Unire nu a fost rezultatul participării României la război. Nici partizani Antantei, nici cei ai Puterilor Centrale nu au avut în vedere revoluţia din Rusia şi destrămarea monarhiei austro-ungare. Raţionamentul lor s-a înscris formulei tradiţionale a raportului de putere interstate: victoria Antantei ne va da Bucovina, Transilvania şi Banatul, victoria Puterilor Centrale ne va da Basarabia; o biruinţă o excludea pe cealaltă, astfel că nimeni nu vedea cum ar fi cu putinţă ca toate aceste provincii să intre aproape simultan în frontierele Vechiului Regat. [...]

Nu o victorie militară a stat la temelia României Mari, ci actul de voinţă al naţiunii române de a-şi da armătura teritorial-instituţională care este statul naţional.[...]

O necesitate istorică - naţiunea trebuie să trăiască într-un stat naţional - s-a dovedit mai puternică decât orice guvern sau partid, culpabil de egoisme sau incompetenţă, şi, punând în mişcare naţiunea, i-a dat acea forţă uriaşă ca peste toate adversităţile să dea viaţă aspiraţiei sale: statul naţional."
(Florin Constantiniu - O istorie sinceră a poporului român, ed. Univers Enciclopedic, 1997, p. 301-302)

Posted on 00:23 / 0 comentarii / Read More

TRADITII POPULARE DE SFANTUL ANDREI. ZIUA LUPULUI


DUPA inceperea crestinarii stramosilor nostri daci, in urma predicarii Evangheliei de catre Sfantului Apostol Andrei si alti ucenici directi sau indirecti ai lui Hristos, fondul pagan al vechilor credinte si ritualuri a fost nu eliminat total, ci transformat. Traditiile pagane mai insotesc si azi sarbatorile crestine, conferindu-le culoare. Un bun exemplu in acest sens este chiar noaptea de Sfantul Andrei.

In traditia populara, aceasta noapte este cea in care duhurile malefice - in special strigoii, moroii si pricolicii - primesc puteri mai mari decit in restul anului si vin printre oameni sa le faca rau. Este un fel de rasturnare a sarbatorii crestine a Rusaliilor, cand prin pogorarea Sfantului Duh intreaga natura este binecuvantata, iar planetele de leac isi maresc puterea.

Este o noapte potrivita pentru vraji si farmece, fetele superstitioase crezind ca acum au sansa sa isi cunoasca viitorul sot. Tot acum este si momentul sa se ia masuri de precautie pentru a preintimpina raul provocat de duhurile necurate care vin spre a-i speria pe cei vii. Demonii si spiritele ce nu si-au gasit odihna (strigoii) vin cu puteri sporite si fac necazuri oamenilor, afecteaza fertilitatea pamintului si a animalelor. In noaptea de “santandrei”, oamenii evita sa iasa pe ulitele satelor, iar baietii si fetele se strang si “pazesc usturoiul”.



(Articol preluat de pe site-ul ro.altermedia.info)
Posted on 00:09 / 2 comentarii / Read More

miercuri, 28 noiembrie 2007

Editie speciala proDiaspora de Sfantul Andrei, ocrotitorul Romaniei, si 1 Decembrie, Ziua Nationala a Romaniei

Editia de debut a emisiunii "proDiaspora" va propune doua teme de actualitate, si anume: ziua de 30 noiembrie,zi in care Biserica Ortodoxa Romana il praznuieste pe Sfantul Apostol Andrei, "cel intai chemat",ocrotitorul Romaniei, si ziua de 1 decembrie, Ziua Nationala a Romaniei.

Pentru inceput haideti sa aflam mai multe despre Sfantul Apostol Andrei, ocrotitorul Romaniei.

Cine era Sfantul Andrei, "cel intai chemat" la apostolie? Era frate al lui Simon Petru, care s-a numarat, de asemenea, printre cei 12 apostoli ai Domnului, fiind amandoi fiii pescarului Iona. Erau originari din Bersaida, localitate situata pe tarmul Lacului Ghenizaret (Marea Galileii), din provincia Galileea, in nordul Tarii Sfinte. Amandoi au fost pescari, alaturi de tatal lor. Amandoi s-au numarat printre "ucenicii" Sfantului Ioan Botezatorul, ascultand timp indelungat predicile acestuia in pustiul Iordanului, cu indemnuri la pocainta si proorocia despre venirea lui Mesia.
Chemarea lui Andrei la apostolie este relatata de Sfantul Apostol si Evanghelist Matei prin cuvintele: "Pe cand (Iisus) umbla pe langa Marea Galileii, a vazut doi frati, pe Simon ce se numeste Petru si pe Andrei, fratele lui, care aruncau mreaja in mare, caci erau pescari. Si le-a zis: <>. Iar ei, indata lasand mrejele, au mers dupa El" (Matei 4, 18-20 si Marcu 1, 16-18).

Alaturi de ceilalti ucenici, a fost trimis si Andrei de catre Mantuitorul la propovaduire (Matei 10 si urm)>. L-a insotit pe Mantuitorul pe drumurile Tarii Sfinte, a fost martor la minunile pe care le-a savarsit, a ascultat cuvintele Sale de invatatura si parabolele pe care le-a rostit in fata multimilor, a suferit alaturi de ceilalti apostoli, atunci cand Domnul a fost prins, judecat, chinuit si apoi rastignit pe cruce; s-a bucurat alaturi de ei cand a aflat de minunea invierii din morti si L-a vazut pe Domnul inviat in prima zi, si dupa opt zile, apoi la aratarea din Galileea, cand au primit porunca predicarii Evangheliei la toate neamurile.


Potrivit traditiei si celor scrise de unii istorici si teologi din primele veacuri crestine, Sfantul Apostol Andrei a fost primul propovaduitor al Evangheliei la geto-daci, in teritoriul dintre Dunare si Marea Neagra - cunoscut pe atunci sub numele de Scythia (Scitia), dar si in teritoriile de dincolo de Prut, in nordul Marii Negre. Dar pana a ajunge aici, el a predicat in Asia Mica, de unde s-a indreptat spre teritoriile amintite de la Dunare si Marea Neagra. Trebuie sa notam ca in aceste teritorii, locuite de geto-daci, prin secolele VII-VI i.Hr. s-au asezat colonisti greci, care au intemeiat cunoscutele cetati de pe tarmul apusean al Marii Negre:Tyras (Cetatea Alba), Histria (Istria), Tomis (Constanta), Callatis (Mangalia), si altele


Invatatul mitropolit Dosoftei al Moldovei, in cartea sa Viata si petrecerea sfintilor, scria ca "Apostolului Andrei i-a revenit (prin sorti) Bitinia si Marea Neagra si partile Propontului, Halcedonul si Vizantea, unde e acum Tarigradul (Constantinopolul n.n.), Tracia si Macedonia, Tesalia, si sosind la Dunare, ce-i zic Dobrogea si altele ce sunt pe Dunare, si acestea toate le-a umblat".


In sprijinul evanghelizarii teritoriilor de pe tarmul apusean al Marii Negre de catre Sfantul Andrei vin si unele colinde, legende si obiceiuri din Dobrogea si din stanga Prutului, adica din Basarabia, care amintesc de trecerea lui prin aceste locuri. Una din aceste colinde pomeneste de "schitul" sau "manastirea" lui Andrei, la care veneau Decebal si Traian, cel din urma ascultand si slujba savarsita acolo. Exista apoi cateva numiri de ape si locuri ca "Paraiasul Sfantului Andrei", "Apa Sfantului" sau "Pestera Sfantului Andrei", care se vede si azi in hotarul comunei Ion Corvin, in apropiere de granita romano-bulgara.


Scriitorul bisericesc Nichifor Calist, pe care l-am mai pomenit, pe baza unor stiri istorice mai vechi, scrie ca Sfantul Apostol Andrei a plecat de la noi spre sud, trecand prin Tracia, a ajuns in Bizant (viitorul Constantinopol), iar de aici a trecut prin Macedonia si Tesalia, ajungand pana in orasul Patras din Ahaia, deci in Grecia de azi. Acolo a suferit moarte martirica, fiind rastignit pe o cruce in forma de X (numita pana azi "Crucea Sfantului Andrei"). Biserica primara a stabilit, inca de pe la sfarsitul secolui II, ca data de praznuire a patimirii sale ziua de 30 noiembrie. Nu se cunoaste anul martiriului sau; unii istorici il fixeaza in timpul persecutiei imparatului Nero, prin anii 64-67, altii mult mai tarziu, pe la sfarsitul veacului "apostolic", in cursul persecutiei imparatului Domitian.



Moastele sale au fost mutate din Patras la Constantinopol, noua capitala a imperiului roman de Rasarit, prin anii 356-357, cu prilejul sfintirii bisericii "Sfintii Apostoli". Mai tarziu, Sfantul Ambrozie, episcopul Milanului (c. 339-397), scria ca, in a doua jumatate a secolului al IV-lea, particele din sfintele sale moaste au fost oferite bisericilor din Milano, Nola si Brescia din Italia.


Sfantul Apostol Andrei se bucura de o cinstire deosebita in Bisericile rusa, greaca si romana, datorita faptului ca a predicat in teritorii care apartin azi Rusiei, Greciei si Romaniei. Patriarhia ecumenica din Constantinopol il socoteste chiar ca "intemeietor" al acestui "scaun apostolic". Se cuvine ca Biserica Ortodoxa Romana sa-l cinsteasca si mai mult si sa-l considere nu numai ca "cel dintai chemat la apostolie", ci si ca pe cel dintai propovaduitor al Evangheliei la stramosii nostri, ca pe un "apostol" al neamului nostru, al Ortodoxiei romanesti! Pentru aceasta crestinismul romanesc trebuie sa fie considerat ca fiind de origine apostolica.


Ziua de 30 noiembrie reprezinta o adevarata sarbatoare a crestinismului romanesc. Ea premerge zilei de 1 Decembrie, Ziua Nationala sau a unitatii romanilor de pretutindeni. S-ar impreuna astfel sarbatoarea Bisericii cu sarbatoarea neamului, dupa cum Biserica si neamul au fost una in tot decursul istoriei noastre!


( Text adaptat dupa scrierea de pe site-ul www.crestinism-ortodox.ro)
Mai multe informatii despre Sfantul Andrei gasiti pe site-urile www.sfantulandrei.info



Pestera Sfantului Andrei, locul unde s-a adapostit si a propovaduit Cuvantul lui Dumnezeu este amintita in traditia orala, prin colindul cu referire la "schitul" sau "manastirea" lui Andrei.
Dupa ani in care locasul ramasese parasit si fara ingrijire, in decembrie 1990, ieromonahul Victor Ghindaoaru si monahul Nicodim Dinca, de la Manastirea Sihastria, l-au amenajat ca schit.
(www.alternativaonline.ca)


Cu ocazia acestui mare praznic echipa Radio Dor de Tara ureaza un calduros "La multi ani!" tuturor acelora care poarta numele Sfantului Andrei!
Posted on 23:34 / 0 comentarii / Read More
 
Copyright © 2011. proDiaspora - pentru românii de pretutindeni . All Rights Reserved
Home | Despre | Contact