O soluţie pentru Basarabia
În 2005, la 4 aprilie, arena politică din Basarabia jura că a găsit această soluţie. Anii care au urmat – trei spre patru – ne arată ca în palmă consecinţelele acelei înţelegeri. Şi în continuare au loc de muncă numai basarabenii care pleacă de Acasă. Problema lingvistică e întocmai cum a fost şi după cel de-al Doilea Război Mondial. La Bălţi, centru universitar cu cea mai puternică facultate de filologie română din Basarabia, „limba moldovenească” chiar va fi predată în şcoli, începând de la 1 septembrie. Istoria este integrată. În fine, dovada cea mai grăitoare - Basarabia, ca şi satele ei, rămîne pustie. Prin urmare, la 4 aprilie, a fost găsită o soluţie doar pentru Voronin şi pentru cei care l-au votat. Acum e mai clar ca oricând – votând drapelul lui Voronin, soluţia miraculoasă pentru Basarabia nu poate fi identificată. Unica soluţie pentru palma noastră de pământ ţine, în exclusivitate, de domeniul istoriei. 4 aprilie ar fi să ne rămână ca o lecţie. Cărarea istorică trebuie căutată, dar nu doar înainte de sau deja după alegeri. Atunci interesele sunt numai ale grupurilor care se vor ori ajung parlamentare. Cărarea aceasta se cere văzută înainte de a începe campania electorală. Pentru a şti şi basarabeanul pe unde să meargă spre urnele de votare.
Fireşte, nu se angajează nici un partid să-şi axeze mesajul şi pe o eventuală Unire. Şi nu doar din lipsă de curaj. Ori pentru că o atare opţiune se prea poate să nu aibă suficientă priză la public. Partidele, pur şi simplu, nu dau semne că ar avea şi acest interes. Ele ne iau cu orice – locuri de muncă, salarii de 300 de dolari, anticorupţie, echitate socială... Iară noi ne convingem zilnic că cele anunţate rămân doar promisiuni. Anticorupţia lor trage la cântar cât 200 kg de heroină sau peste 10 milioane de euro şi un Minister de Interne sub călcâiul ministrului Papuc, implicat, conform presupunerilor, în traficul de droguri. Iar dacă luăm pe rând şi alte domenii, ne convingem că situaţia este similară. Deci, numai asta e roada înţelegerii postelectorale de la 4 aprilie.
Jocul făcut de la o vreme în Parlament – dezvăluiri, acuze reciproce – poate culmina cu un alt 4 aprilie şi în 2009. Protagonist se arată iarăşi Iurie Roşca. După ce a provocat Basarabia cu „Jos comuniştii!”, tulburând-o şi la 4 aprilie cu votul său de încredere dat lui Voronin, iată-l cu armele îndreptate spre Vlad Filat şi PLD. Roşca nu mai ţipă în stradă. Are tribuna Parlamentului. Nu mai ţipă la comunişti. Ţipă numai pentru rezultatele viitorului scrutin, pe care speră să le poată influenţa. În cazul în care opoziţia, condiţionată de electorat, nu va găsi o soluţie. Voronin, sigur, o are contând şi pe Iurie Roşca şi pe dezvăluirile acestuia. Basarabia însă nu are nevoie de soluţia lui Voronin. Un alt 4 aprilie e doar pentru aceia care stau la spatele lui Voronin şi cu spatele la Basarabia.
Să constatăm că, în prezent, nici o formaţiune nu realizează o susţinere deplină din partea electoratului. Au anumită credibilitate Alianţa „Moldova Noastră”, PLD şi PL. Regăsim în aceste grupări garda veche – Urechean şi ceilalţi, precum şi, să-i zicem, noul val sau multaşteptata schimbare – Vlad Filat şi Dorin Chirtoacă. În cazul lui Chirtoacă, se impune o precizare: dacă îl lasă în pace unchiul Mihai Ghimpu. Problema cu Ghimpu nu e un moft al cuiva. Este exact ceea ce vorbeşte lumea care mai îndrăzneşte.
Raportul „noul val – garda veche” e, cu destulă îngăduinţă, de doi la unu. Această realitate se merită conştientizată. Din acest raport de forţe se poate contura şi opţiunea Basarabiei pentru unica soluţie. Prin care să facem pasul dintâi spre schimbare. Pentru a nu fi condamnaţi să repetăm situaţia din 4 aprilie 2005. Condamnaţi să mai suportăm şi consecinţele. Probabil, şi mai grave.
Lumea cu durerea Basarabiei înainte de durerea personală mai afirmă că schimbarea e cu sorţi de izbândă numai dacă mai lasă din interesele personale şi Urechean, şi Filat, şi Chirtoacă. Dacă înţeleg adevărul de secole - că unde-i unul, nu-i putere. Şi dacă înţeleg să-şi deschidă braţele pentru a mai cuprinde şi Mişcarea Acţiunea Europeană şi Forul Democratic al Românilor din Moldova...
Spre regret, de la Independenţă încoace, nu s-a prea întâmplat ca formaţiunile pe care mizăm să audă lumea, implicit şi Basarabia. Urmările le cunoaştem. Voronin s-a pomenit cu două mandate. E cu scenariul pregătit şi pentru următorul mandat al comuniştilor. Se zvoneşte că, într-un cerc restrâns, şi-a desemnat şi succesorul – pe Vladimir Ţurcan. Asta e pofta lui.
Lumea şi palma noastră de pământ văd altă soluţie. Prin care să facem primul pas şi spre Basarabia. Ghidate de voinţa comună şi împinse din spate, formaţiunile pe care le vede lumea, persoanele din frunte pot să-şi asume responsabilitatea să valorifice această soluţie.
Haralambie Moraru
Sursa: romaninlume.ro
În 2005, la 4 aprilie, arena politică din Basarabia jura că a găsit această soluţie. Anii care au urmat – trei spre patru – ne arată ca în palmă consecinţelele acelei înţelegeri. Şi în continuare au loc de muncă numai basarabenii care pleacă de Acasă. Problema lingvistică e întocmai cum a fost şi după cel de-al Doilea Război Mondial. La Bălţi, centru universitar cu cea mai puternică facultate de filologie română din Basarabia, „limba moldovenească” chiar va fi predată în şcoli, începând de la 1 septembrie. Istoria este integrată. În fine, dovada cea mai grăitoare - Basarabia, ca şi satele ei, rămîne pustie. Prin urmare, la 4 aprilie, a fost găsită o soluţie doar pentru Voronin şi pentru cei care l-au votat. Acum e mai clar ca oricând – votând drapelul lui Voronin, soluţia miraculoasă pentru Basarabia nu poate fi identificată. Unica soluţie pentru palma noastră de pământ ţine, în exclusivitate, de domeniul istoriei. 4 aprilie ar fi să ne rămână ca o lecţie. Cărarea istorică trebuie căutată, dar nu doar înainte de sau deja după alegeri. Atunci interesele sunt numai ale grupurilor care se vor ori ajung parlamentare. Cărarea aceasta se cere văzută înainte de a începe campania electorală. Pentru a şti şi basarabeanul pe unde să meargă spre urnele de votare.
Fireşte, nu se angajează nici un partid să-şi axeze mesajul şi pe o eventuală Unire. Şi nu doar din lipsă de curaj. Ori pentru că o atare opţiune se prea poate să nu aibă suficientă priză la public. Partidele, pur şi simplu, nu dau semne că ar avea şi acest interes. Ele ne iau cu orice – locuri de muncă, salarii de 300 de dolari, anticorupţie, echitate socială... Iară noi ne convingem zilnic că cele anunţate rămân doar promisiuni. Anticorupţia lor trage la cântar cât 200 kg de heroină sau peste 10 milioane de euro şi un Minister de Interne sub călcâiul ministrului Papuc, implicat, conform presupunerilor, în traficul de droguri. Iar dacă luăm pe rând şi alte domenii, ne convingem că situaţia este similară. Deci, numai asta e roada înţelegerii postelectorale de la 4 aprilie.
Jocul făcut de la o vreme în Parlament – dezvăluiri, acuze reciproce – poate culmina cu un alt 4 aprilie şi în 2009. Protagonist se arată iarăşi Iurie Roşca. După ce a provocat Basarabia cu „Jos comuniştii!”, tulburând-o şi la 4 aprilie cu votul său de încredere dat lui Voronin, iată-l cu armele îndreptate spre Vlad Filat şi PLD. Roşca nu mai ţipă în stradă. Are tribuna Parlamentului. Nu mai ţipă la comunişti. Ţipă numai pentru rezultatele viitorului scrutin, pe care speră să le poată influenţa. În cazul în care opoziţia, condiţionată de electorat, nu va găsi o soluţie. Voronin, sigur, o are contând şi pe Iurie Roşca şi pe dezvăluirile acestuia. Basarabia însă nu are nevoie de soluţia lui Voronin. Un alt 4 aprilie e doar pentru aceia care stau la spatele lui Voronin şi cu spatele la Basarabia.
Să constatăm că, în prezent, nici o formaţiune nu realizează o susţinere deplină din partea electoratului. Au anumită credibilitate Alianţa „Moldova Noastră”, PLD şi PL. Regăsim în aceste grupări garda veche – Urechean şi ceilalţi, precum şi, să-i zicem, noul val sau multaşteptata schimbare – Vlad Filat şi Dorin Chirtoacă. În cazul lui Chirtoacă, se impune o precizare: dacă îl lasă în pace unchiul Mihai Ghimpu. Problema cu Ghimpu nu e un moft al cuiva. Este exact ceea ce vorbeşte lumea care mai îndrăzneşte.
Raportul „noul val – garda veche” e, cu destulă îngăduinţă, de doi la unu. Această realitate se merită conştientizată. Din acest raport de forţe se poate contura şi opţiunea Basarabiei pentru unica soluţie. Prin care să facem pasul dintâi spre schimbare. Pentru a nu fi condamnaţi să repetăm situaţia din 4 aprilie 2005. Condamnaţi să mai suportăm şi consecinţele. Probabil, şi mai grave.
Lumea cu durerea Basarabiei înainte de durerea personală mai afirmă că schimbarea e cu sorţi de izbândă numai dacă mai lasă din interesele personale şi Urechean, şi Filat, şi Chirtoacă. Dacă înţeleg adevărul de secole - că unde-i unul, nu-i putere. Şi dacă înţeleg să-şi deschidă braţele pentru a mai cuprinde şi Mişcarea Acţiunea Europeană şi Forul Democratic al Românilor din Moldova...
Spre regret, de la Independenţă încoace, nu s-a prea întâmplat ca formaţiunile pe care mizăm să audă lumea, implicit şi Basarabia. Urmările le cunoaştem. Voronin s-a pomenit cu două mandate. E cu scenariul pregătit şi pentru următorul mandat al comuniştilor. Se zvoneşte că, într-un cerc restrâns, şi-a desemnat şi succesorul – pe Vladimir Ţurcan. Asta e pofta lui.
Lumea şi palma noastră de pământ văd altă soluţie. Prin care să facem primul pas şi spre Basarabia. Ghidate de voinţa comună şi împinse din spate, formaţiunile pe care le vede lumea, persoanele din frunte pot să-şi asume responsabilitatea să valorifice această soluţie.
Haralambie Moraru
Sursa: romaninlume.ro
Posted on 20:39 / 0
comentarii / Read More
