vineri, 5 septembrie 2008

Preot român, prigonit de sârbi


Preotul Boian Alexandrovici, primul preot român din Valea Timocului (Serbia) care a avut curajul să construiască o biserică ortodoxă română şi să slujească în limba sa maternă, este prigonit de autorităţile bisericeşti din ţara vecină. Tribunalul bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc de la Zăiceri a formulat pe numele lui, pe 26 august 2008, cinci capete de acuzare pe baza cărora a cerut Bisericii Ortodoxe Sârbe caterisirea lui din treapta preoţiei. Potrivit actului, sentinţa de excomunicare a preotului român respectă „sfintele canoane, precum şi art. 17 din regulile penale ale Bisericii Ortodoxe Sârbe“.

„Caterisirea din treapta preoţiei“, după cum se arată în sentinţă, vine, după cum susţine procurorul bisericesc al Eparhiei de Timoc, protoiereu stavrofor Borivoie Radoicici, ca urmare a faptului că preotul declarat român Boian Alexandrovici ar fi săvârşit cinci „infracţiuni“, între care aceea de fi oficiat slujbe în limba sa maternă.

„Este evident că numitul bagă discordie şi confuzie la populaţia vlahă şi la oamenii de bună-credinţă“, se arată în document. „Când am văzut sentinţa de condamnare a preotului Boian, sincer, am început să râd. Am crezut că este o glumă. Pur şi simplu, Tribunalul Bisericii Ortodoxe Sârbe nu poate să-l caterisească, atâta vreme cât Boian Alexandrovici a fost hirotonit de Biserica Română, el e preot român“, ne-a declarat Duşan Pârvulovici, directorul Federaţiei Românilor din Serbia, preşedinte al Comitetului pentru Drepturile Omului Negotin şi coordonator al Comitetului pentru Apărarea Drepturilor Omului Serbia.

El este cel care a tradus sentinţa în limba română. Pârvulovici susţine că acţiunea BOS continuă lungul şir de şicane la care e supus preotul român din Malainiţa. „Reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Sârbe, prin această hârtie, vor să le spună românilor că Boian Alexandrovici nu mai este preot, iar motivaţia e că încearcă astfel să-i determine pe oameni să nu se mai ducă la el la slujbe şi să nu se mai roage în limba lor maternă, limba română“, susţine Pârvulovici.

Două biserici româneşti


Acum în vârstă de 31 de ani, preotul Boian Alexandrovici a construit în anul 2004, în satul Malainiţa, prima biserică în limba română din Valea Timocului. Lăcaşul a fost ridicat pe propriul pământ, din banii familiei sale şi din ce a mai adunat de la credincioşi. Preotul Boian ne spunea atunci că aceasta este „o cale sigură spre împământenirea originilor româneş ti în zonă şi spre conservarea adevăratelor datini strămoşeşti“.

De două ori, biserica a fost ameninţată cu demolarea, iar preotul a fost condamnat de autorităţile sârbe la un an de puşcărie cu suspendare, pentru că ar fi construit-o fără autorizaţie. În luna martie a acestui an a pus piatra de temelie pentru o a doua. De data aceasta, Biserica românească „Sfânta Niceta“, situată tot în satul Malainiţa, are toate actele în regulă. În satele din Valea Timocului trăiesc 250.000 de români, dintre care, la ultimul recensământ, mai puţin de un sfert s-au declarat astfel, de frica unor represalii din partea sârbilor, iar alţii, tot puţini la număr, au spus că sunt „vlahi“ sau „vlasi“ - denumire arhaică, folosită şi la noi pentru „români“.

În anul 2008, pentru eforturile sale de păstrare a spiritului românesc într-o ţară slavă, Boian a fost decorat de preşedintele Traian Băsescu cu Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, medalia fiindu-i decernată de ambasadorul nostru la Belgrad, în cadrul unui ceremonial plin de fast.

LINIŞTIT

„Voi sluji ca mai înainte“

Preotul Boian Alexandrovici ne-a declarat că, prin această sentinţă, Episcopia Sârbă din Timoc şi-a arătat „adevărata faţă, împotriva românilor şi a limbii române“. „Niciodată nu vom fi de acord să intrăm sub jurisdicţia BOS. Ceea ce vrea Episcopia de Timoc este să facă confuzie în rândul credincioş ilor, pentru că nici până acum nu ne-au recunoscut.

Prin urmare, am decis să nu bag în seamă actul prin care ei mă caterisesc, dar voi înştiinţa acest fapt la Patriarhia Română, la Bucureşti, pentru a se şti şi acolo care e părerea BOS despre limba română, în ciuda faptului că prin Constituţia Serbiei există scris dreptul la libertate religioasă. Nu au cum să vină cu poliţia şi să le interzică oamenilor să intre în biserică, voi sluji ca mai înainte“, a declarat preotul Boian Alexandrovici. Singura teamă pe care o are este ca acest act să nu-i strice relaţiile cu alţi preoţi sârbi.

ACUZAŢIILE

Sentinţa 22/26 august 2008

Tribunalul Bisericesc al Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timoc de la Zăiceri l-a acuzat pe preotul Boian Alexandrovici de următoarele „infracţiuni“:

1. Fiind cleric al Bisericii Ortodoxe Sârbe a fost hirotonit de către Episcopul Bisericii Ortodoxe Române, Dr. Daniil, fără acord.

2. A oficiat slujbe religioase ca preotul BOR, fără binecuvântarea episcopilor competenţi pe teritoriul episcopiilor de Timoc şi Branicevo.

3. A oficiat slujbe religioase şi dacă a fost oprit.

4. A înmormântat pe cel nebotezat.

5. A organizat parasinagoga pe baza etnofilatismului.

DRAMA ROMÅNILOR

Biserica şi parastasele sunt interzise

La sud de Dunăre trăiesc, conform recensământului din 2002, peste 45.000 de români, deci, oficial, cu 50% mai mulţi decât în Voivodina. Analişti sârbi recunosc însă că, în realitate, sunt de 10 ori mai mulţi şi că în niciun caz românii nu pot fi mai puţini de 240.000. După 1991 au început să apară şi în Timoc asociaţii politice şi culturale ale românilor. Înregistrarea lor oficială nu a avut niciun efect. Abecedare româneşti sunt confiscate de poliţie, iar pe uşa sediului asociaţiei culturale Ariadnae Filum din Bor a fost scris, în două rânduri, „Marş din Serbia“ şi au fost desenate obscenităţi, iar pe 6 iunie 2005 ferestrele au fost sparte de „persoane necunoscute“, aşa cum îi place poliţiei să repete de fiecare dată.

Publicaţia din Kladovo din aprilie 2005 a Partidului Radical al lui Seseli l-a ameninţat pe Mihailo Vasilievici, neputând concepe că un român poate să lucreze în administraţie! Sătui de atâtea persecuţii, românii timoceni au reacţionat. La cererea sa personală şi a sutelor de credincioşi ortodocşi români din Valea Timocului, ipodiaconul Boian Alexandrovici din Negotin a fost hirotonit întru diacon în ziua de sâmbătă, 4 iunie 2005, la Sfânta Mănăstire Prislop din judeţul Hunedoara şi întru preot în ziua de duminică, 5 iunie 2005, la Schitul „Schimbarea la Faţă“ din Munţii Retezat, de către Prea Sfinţia Sa Dr. Danil Stoenescu, Episcop-locţiitor de Vârşet, pentru românii din Serbia, pe seama Bisericii Ortodoxe Române „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil“ din Malainiţa, ctitorită de părintele Boian.

Sârbii au cerut intervenţia armatei!

Tânărul preot român din satul Malainiţa, raionul Negotin, a ridicat cu sprijinul credincioşilor în grădina sa o biserică ortodoxă în care slujeşte în limba română. Ridicarea bisericii a isterizat autorităţile sârbe. Poliţia din Negotin a obţinut o autorizaţie de demolare, iar oficialităţi locale sârbe au cerut intervenţia armatei împotriva satelor valahe!

Pe 31 ianuarie 2005, primarul comunei (raionului) Bor din Timoc, Serbia, în cadrul unei conferinţe de presă incendiare, i-a cerut şefului său pe linie de partid Vojislav Kostunica, în calitatea sa de premier al Serbiei, trimiterea de trupe în Timoc, comparând această regiune cu zona comunelor locuite de albanezi aflate la limita dintre Kosovo şi restul Serbiei. Necesitatea trimiterii de trupe s-ar motiva, în opinia primarului Dragan Velickovic, prin activităţile unor „grupări naţionaliste proromâneşti“ care ar urmări destabilizarea şi distrugerea statului sârb!

Vor demolarea bisericii


În ciuda faptului că nicio clădire din Malainiţa nu are autorizaţ ie de construcţie, neexistând un plan de urbanism, Inspectoratul pentru construcţii al comunei Negotin îi transmite periodic părintelui Alexandrovici decizii de demolare a bisericii româneşti! Preotul este intimidat zi de zi şi chemat des la poliţie pe această temă. La un parastas ţinut la Kolograsi (mănăstire ridicată de Mircea cel Bătrân) pe 21 mai 2005 în memoria morţilor de la Rovine, poliţia a interzis oficierea acestuia, iar un grup de sârbi a strigat obscenităţi şi s-a dedat la violenţe fizice. (Florian Bichir)

REACŢIE

„Un gest de intimidare“

Patriarhia Română a catalogat ieri gestul episcopului sârb Justin al Timokului drept unul de intimidare. Biserica Ortodoxă Sârbă a considerat ilegală, încă de la înfiinţarea din 2001, Episcopia de Vârşet, pentru românii din Serbia. În aprilie 2006, ca urmare a dialogului dintre cele două biserici, episcopia şi-a schimbat titulatura în Dacia Felix, urmând să aibă sediul la Deta şi cancelaria la Vârşeţ. În urma protocolului, episcopia românească urma să asigure asistenţa spirituală pentru românii din Voivodina, în timp ce Biserica Ortodoxă Sârbă urma să asigure preoţi vorbitori de limbă română pentru cei din Valea Timocului.

Patriarhia Română a ţinut ieri să precizeze că partea română şi-a respectat întru totul angajamentele, în timp ce sârbii deloc. La viitoarea şedinţă a Sfântului Sinod se va lua în discuţie cazul părintelui Boian şi modul flagrant în care Biserica Ortodoxă Sârbă încalcă drepturile fundamentale ale omului. Gestul episcopului sârb este cu atât mai provocator cu cât părintele Boian a fost hirotonit de către Biserica Română, şi nu de cea sârbă. (Florian Bichir)



Sursa: evz.ro .

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

Comentariile anonime nu vor fi publicate. Autorii comentariilor își asumă răspunderea pentru materialele publicate pe acest blog.

 
Copyright © 2011. proDiaspora - pentru românii de pretutindeni . All Rights Reserved
Home | Despre | Contact